PRESA ROMÂNEASCĂ TREBUIE CONDUSĂ DE PROFESIONIȘTI, DE ADEVĂRAȚI JURNALIȘTI, NU DE COLONEI!

Fiind plecat câteva zile într-un fel de concediu, deoarece în zece ani, dacă aș pune cap la cap „liberele” mele, aș aduna, la un loc, 20 de zile, am aflat, la întoarcerea în redacție, despre un adevărat act de solidaritate de breaslă, aș zice chiar de curaj, al ziariștilor, într-adevăr profesioniști, din România, adevărați gazetari. Am aflat și m-am bucurat că „puciul coloneilor”, îndreptat împotriva unui profesionist total, dăruit radioului, gazetar cu vechi state în meserie, într-adevăr, născut, nu făcut (precum potrivnicii lui), președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan, a eșuat lamentabil.

Adevărații gazetari, nu niște mormoloci ai presei de azi, care, în ultima vreme însăilau, la comandă, câte un articolaș injurios împotriva președintelui Doru Dinu Glăvan, adevărat profesionist, maestru al microfonului și al cuvântului, i-au trimis, pe puciști, la plimbare. Oare de ce și-au pus ei, puciștii, desigur de la spate împinși de către cei cu anumite scenarii, inși cu bani, cu putere, cu influență politică, cu mari interese personale, bineînțeles, nicidecum mânați de interesul național, în gând, să pună mâna pe presa românească? Ei au fost abil manipulați, cu un anumit scop precis. Azi, când presa românească îi lovită din toate direcțiile, un lucru, cei mari, puternici și cu bani, care au întors cheița mașinăriei manipulării penibile, știu bine că Acela care are presa în mână are și puterea!

Din păcate, acești puciști n-au auzit vreodată de cuvintele lui Walter Lippmann, confesor, la ceas de seară și de taină, pentru patru președinți americani, care considera că „gazetăria nu-i o meserie pentru fricoși!”. Iar colegii breslei noastre, adevărați gazetari, au dovedit, în momente grele, de cumpănă, pentru Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, că nu-s niște fricoși, pentru a se lăsa amenințați și manipulați.

Ce m-a deranjat, poate, cel mai mult și mai mult a fost acea dezlănțuire împotriva președintelui, pe baza unor informații „din auzite”, poate de pe la „Ochiul și Timpanul”, împotriva celui care s-a străduit atâția ani, care, cu eforturi și sprijin solidar-gazetăresc, al profesioniștilor gazetari, într-un moment de declin, de debusolare a Uniunii, a reușit să pună pe picioare Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, pusă la pământ de nepricepuții anteriori președinți. Ba mai mult, a reușit, după insistentele intervenții în Parlamentul României, să obțină, ca și în cazul uniunilor de creație (ale scriitorilor, compozitorilor, pictorilor, sculptorilor, artiștilor plastici), să obțină acel procentaj de 50% din pensie, pentru gazetarii merituoși. Ba mai mult, a reușit, prin zbateri proprii, ca UZPR să devină „de utilitate publică”, ceea ce încă n-au reușit nici ASTRA, înființată în anul 1861, nici VATRA, apărută în februarie 1990.

Culmea, tocmai unii dintre ei, beneficiari ai legii, în loc, măcar din acel minim bun-simț, să tacă, arătau, acuzator, cu degetul! Ce au obținut ei, a fost sub semnătura lui, a președintelui Doru Dinu Glăvan. Din păcate, câțiva dintre ei, culmea, erau cu gura cea mai mare, și la o ședință de constituire – care nu s-a mai constituit! – a filialei mureșene a UZPR. Sub semnătura lui Doru Dinu Glăvan, acești măcănitori au primit „pleașca“ numită 50% din pensie! O pleașcă de unii nevisată! Chiar să nu fi știut ei că, înainte de a acuza, vehement, trebuie să judece corect, că nimeni n-are dreptul să maculeze un coleg, să amenințe cu DNA?! Asta o pot face numai oamenii legii, singurii în măsură să judece, pe bază de dovezi. Nu ei!

Sperăm că, după o victorie a profesioniștilor, lucrurile se vor liniști la UZPR, că, după Adunarea Generală Extraordinară a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, din 8 septembrie, convocată statutar de președintele Doru Dinu Glăvan, „o palmă dată imposturii”, cu un neașteptat număr de adevărați gazetari, prin cele 66 de mandate și 200 de membri participanți, care a pus lucrurile la punct, iar pe președinte l-au așezat în locul meritat. Sper că, fără puciul coloneilor, toate vor intra în matca lor obișnuită. Destul e să pomenești numele acelor profesioniști adevărați, prezenți la Adunarea Generală Extraordinară, din 8 septembrie 2017, pentru a afirma, definitor, cine sunt ei, ce reprezintă în presa românească de azi: Neagu Udroiu, Octavian Știreanu, Ovidiu Ioanițoaia, Nicolae Dan Fruntelată, Dan Constantin, Miron Manega, Smaranda Livescu, Octavian Andronic, Paul Dobrescu, Lucia Popescu Moraru, Coca Cozma Teohare, Ion Andreiță, Corneliu Vlad, Șerban Cionoff, Mircea M. Ionescu, Ioan Erhan, Mircea Dogaru, Valeriu Pricină, Gheorghe Văduva, pentru a-i aminti doar pe câțiva! Ce nume! Doresc, așadar, ca lucrurile să intre în matca lor firească. O spun, o doresc ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cu carnet și cotizație plătită din anul 1973! Cer, de la acești 78 de ani ai mei, celor implicați să potolească acest inutil scandal, invitându-i să-și vadă de treburile, de necazurile lor, să nu-și mai aplece urechea la toți intriganții din interes.

S-a încercat să se lovească, astfel, dintr-un anumit ticălos interes personal, în Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, în prestigiul presei românești, cu acel gând ascuns al destabilizării, cu intenția de a duce totul în acea stare de urgență! Or, nouă, jurnaliștilor adevărați, nu ne trebuie circ, ci acea necesară liniște, pentru a ne exercita acea chemare profesionistă a meseriei noastre, plină de responsabilități în fața cititorilor. Este nevoie de acea cerută normalitate, nu de „zbrențuială politică” inutilă, așa cum doreau acei colonei infiltrați.

Spre bucuria majorității ziariștilor români, în această situație, a avut loc și o ripostă demnă de haina ostășească, de gradele de pe umăr, ale gazetarilor militari: Mircea Dogaru, Valeriu Pricină, Valentin Uban, Firiță Carp, împotriva coloneilor puciști, care au confiscat sediul Uniunii prin rapt, care, de fapt, nu au nimic cu presa, iar acei vinovați de strădanii de uzurpare fiind excluși.

Ne bucurăm noi, gazetarii profesioniști, unii cu peste 50 de ani pe ogorul presei, servind adevărul și interesul național, că, în Comitetul Divelor, printre cei aleși, sub conducerea președintelui Doru Dinu Glăvan, se află și marele poet Nicolae Dabija, redactorul-șef al revistei „Literatură și artă” din Chișinău, dar și poetul Nicolae Băciuț, directorul revistei „Vatra Veche”, șeful Culturii Mureșului, alături de cunoscuții Ovidiu Ioanițoaia și Miron Manega.

Vreau să precizez că, tot ce am întreprins de ani de zile, ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Uniunii Scriitorilor din România, am făcut dintr-o totală solidaritate de breaslă, pentru binele presei românești, dăruit ei de 54 de ani, nu din vreun meschin interes personal. Fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România eu nu beneficiez, conform acelei legi, la jumătatea de pensie de la UZPR. Am făcut totul, ca și în cazul altor președinți anteriori, sprijinindu-l pe prietenul, profesionistul Doru Dinu Glăvan, din acea sinceră solidaritate de breaslă. Convins, pentru veșnicie, că presa românească, „a patra putere în stat“, „câinele de pază al democrației“, trebuie condusă de profesioniști, de adevărații jurnaliști, nu de colonei!

 

Lazăr Lădariu