default-logo

An record pentru aviația românească

18-19-aeroport-03-605xO creştere cu circa 20% a numărului de pasageri transportaţi, zeci de rute noi şi o aparentă renaştere a traseelor interne. Cam aşa a arătat anul trecut sectorul aviatic românesc.

În anul care tocmai s-a încheiat, prin aeroporturile româneşti au trecut peste 16 milioane de pasageri, cu aproximativ o cincime mai mulţi decât în 2015. Evoluţia pozitivă a economiei, dar şi numărul mai mare de turişti străini sau starea încă departe de a fi satisfăcătoare a infrastructurii de transport terestru au contribuit toate la acest trend.

Tot în 2016 a mai avut loc o premieră: Aeroportul Henri Coandă din Otopeni a trecut pentru prima oară de pragul de 10 milioane de pasageri la începutul lunii decembrie a anului trecut şi se estimează că până la finele lui 2016 s-a apropiat de nivelul de 11 milioane de călători. Este vorba de un plus de 18% faţă de cele 9,3 milioane de pasageri înregistraţi în 2015. „Începând din luna ianuarie 2017, vom trece la o categorie superioară, cea a aeroporturilor cu un trafic cuprins între 10 şi 25 milioane de pasageri pe an, şi este posibil, dacă se păstrează acest ritm, ca într-un an sau doi să depăşim aeroportul din Budapesta“, spunea la acel moment Valentin Iordache, directorul de comunicare al CN Aeroporturi Bucureşti.

Potrivit acestuia, evoluţia pozitivă se datorează creşterii economice, majorării veniturilor, dar şi majorării ponderii companiilor low-cost, care au ajuns să reprezinte circa 50% din traficul de pasageri de pe Henri Coandă şi care oferă servicii comparabile cu cele ale liniilor tradiţionale la preţuri accesibile.

Tot mai sus

Și aeroportul din Cluj Napoca a înregistrat anul trecut un record absolut de călători: aproa­pe 1,9 milioane, în urcare cu circa 25% faţă de 2015. Pasagerii au la dispoziţie curse spre 46 de destinaţii din capitala Transilvaniei, iar numărul zborurilor şi al călătorilor este prognozat să urce puternic în continuare. Potrivit directorului David Ciceo, se estimează 2,7-3 milioane de persoane care să utilizeze serviciile acestuia în 2017 (respectiv o multiplicare de circa 100 de ori în două decenii, având în vedere traficul anual de doar 32.000 de pasageri care se înregistra în 1996). An după an, ar fi vorba de plus 35%-50%, respectiv un ritm de creştere mult mai mare decât cel raportat pentru 2016.

Pentru a face faţă numărului tot mai mare de călători, Ciceo a dezvăluit că anul trecut a fost reconfigurată zona de plecări externe şi au fost înfiinţate două noi porţi de îmbarcare la etaj, iar în 2017 vor fi construite trei noi locuri de parcare pentru avioane. În acelaşi timp, vor fi continuate studiile şi proiectele pentru etapa a doua a pistei de 3.500 de metri şi pentru construirea unui nou terminal de pasageri.

Banatul nu se lasă

Dinspre Timişoara vin, de asemenea, veşti bune. Cu 1,16 milioane de pasageri anul trecut, respectiv cu plus 26% faţă de 2015, aerogara din Banat a înregistrat şi ea un record istoric. Creşterea s-a bazat atât pe noile rute inaugurate în 2016, cât şi datorită bazei Ryanair instalate anul trecut. Destinaţiile favorite au fost Bucureşti, Munchen, Londra şi Milano Bergamo. Nu poate fi neglijată creşterea cu 48% a traficului de mărfuri, consecinţă directă a deschiderii unui nou terminal DHL în urmă cu un an. Și pentru a face faţă pasagerilor tot mai numeroşi au fost luate măsuri similare, suprafaţa aeroportului fiind extinsă anul trecut cu o nouă construcţie de 900 de metri pătraţi.

Ca şi la Cluj Napoca, şi la Timi­şoara se estimează o majorare a ritmului de creştere în 2017, când ar trebui să aterizeze şi să decoleze de aici circa 1,7 milioane de pasageri (cu aproape 50% mai mulţi decât în anul care tocmai s-a încheiat). După care ar urma depăşirea pragului de două milioane în 2018. Deşi ambiţioase, previziunile s-ar putea îndeplini având în vedere că Blue Air ar urma să-şi facă o bază în oraşul de pe Bega, iar Ryanair va mai aloca o aeronavă curselor de aici. În plus, ar urma să fie inaugurate noi rute în 2017, cum ar fi cele spre Constanţa, Istanbul, Dublin, Copenhaga, Bratislava, Karlsruhe Baden-Baden sau Lyon.

La turaţie maximă

Situat în celălalt colţ al ţării, aeroportul din Iaşi se mândreşte şi el cu o creştere mai mult decât spectaculoasă în 2016: 0,89 milioane de pasageri, cu 133% mai mulţi decât cei 381.000 care i-au trecut pragul în 2015. Trebuie spus că aerogara din capitala Moldovei a atins deja nivelul de trafic preconizat în planul de dezvoltare pentru anul 2026. Reprezentanţii săi sunt optimişti şi spun că nivelul estimat pentru 2029, de 1,2 milioane de călători, ar putea fi atins încă de acest an. Ca şi în cazul Timişoarei, Bucureştiul a fost destinaţia preferată. De altfel, cursele interne au atras 270.000 de pasageri în primele 11 luni ale anului trecut, iar cele externe 530.000. Aici, Londra, Roma şi Viena sunt pe primele locuri ca număr de călători. Anul acesta, vor exista pentru ieşeni 18 destinaţii externe şi cinci interne, cele mai noi fiind Constanţa, Berlin şi Valencia. Pe lista potenţialelor destinaţii viitoare sunt Atena, Frankfurt, Amsterdam, Dublin, dar şi Varşovia ori Zagreb.

Pentru a face faţă creşterii peste aşteptări a traficului, a fost elaborat un plan prin care, până în 2025, vor fi unite şi extinse terminalele, se va extinde parcarea, vor fi făcute investiţii în spaţiile destinate activităţilor conexe şi se va încerca îmbunătăţirea legăturilor rutiere cu oraşul. În final, vor exista 24 de ghişee de check-in şi vor putea fi procesate opt avioane pe oră. Nu în ultimul rând, ar urma să fie dezvoltată şi o zonă cargo care să poată deservi nu numai Iaşiul, ci şi destinaţii din Republica Moldova şi Ucraina.

Eşalonul doi

Se poate observa că anul trecut s-a conturat mult mai clar infrastructura aviatică din România, cu un aeroport cel mai probabil în primele 50 din Europa (Otopeni), cu trei aeroporturi regionale (Cluj Napoca, Timişoara şi Iaşi) şi cu alte câteva bazându-se pe trafic intern şi pe câteva destinaţii externe majore sau complementare. Astfel, la Bacău au fost în 2016 peste 400.000 de pasageri, la Sibiu – 364.000, iar la Craiova 222.000. Târgu Mureş a continuat să scadă până la 150.000 de călători, din cauza stării pistei o parte din curse mutându-se în noiembrie la Cluj Napoca. Pe ultimele locuri se situează Suceava, care a avut 56.000 de călători, urmată de Constanţa, Oradea şi Satu Mare, cu câteva zeci de mii fiecare conform unor estimări din domeniu. Asta în timp ce aeroportul din Baia Mare a fost închis pentru modernizare, iar la Arad şi Tulcea au aterizat doar curse ocazionale.

Luptă strânsă

Schimbări interesante au avut loc şi la nivelul companiilor care activează pe piaţa locală. Dacă Wizz Air şi-a păstrat locul de lider din punct de vedere al numărului de clienţi şi a crescut într-un ritm aproximativ identic cu piaţa (plus 23% faţă de 2015, până la 5,5 milioane), compania naţională Tarom nu a reuşit decât un avans de 1% faţă de anul precedent, având anul trecut 2,41 milioane de pasageri. Între timp, rivalii de la Blue Air (firmă românească, de asemenea) au înregistrat un avans considerabil faţă de 2015, cu nu mai puţin de 80%, până la 3,59 de milioane de călători, şi a trecut pe poziţia a doua în clasament.

Lupta între cele trei companii va continua şi în 2017, când Tarom, rămasă fără două aeronave anul trecut, ar putea începe discuţiile pentru reînnoirea flotei, iar Wizz Air îşi programează să adauge noi aeronave bazelor din Cluj-Napoca şi Craiova, dar şi să iniţieze 15 rute noi din România către nouă ţări. La rândul său, Blue Air îşi va dezvolta baza aeriană de la Cluj-Napoca, în 2017 urmând să fie alocată o a doua aeronavă şi să fie deschise cinci noi rute. Din spate vin puternic şi irlandezii de la Ryanair, care îşi programează pentru anul fiscal 2017-2018 un număr de peste 2,5 milioane de pasageri în România.

Nu în ultimul rând, trebuie spus că, în 2016 (la circa zece ani de la o încercare similară a Wizz Air pe ruta Bucureşti-Cluj), companiile low-cost Blue Air, Wizz Air şi Ryanair au intrat puternic pe cursele interne, oferind atât zboruri între Bucureşti şi Timişoara, Cluj, Iaşi şi Oradea, cât şi (în cazul Blue Air) între Timişoara, Constanţa, Iaşi sau Cluj-Napoca. Ajutate de lipsa autostrăzilor şi a căilor ferate de viteză, aceste curse par să se bucure de tot mai mult succes şi sunt semne că noi rute interne ar putea fi operate din acest an.

1,3 milioane de pasageri au avut în total anul trecut aeroporturile din Bacău, Sibiu, Craiova, Târgu Mureş, Suceava, Constanţa, Oradea şi Satu Mare. Cele patru aeroporturi mari (Otopeni, Cluj, Timişoara şi Iaşi) par să se fi detaşat deja de pluton.

capital.ro

Despre Autor

Articole asemanatoare