default-logo

„ARTISTS TALK”

Adaugat pe 28 Ian 2017
De :
Comentarii oprite

1Cea mai recentă premieră de la ARCUB este piesa „ARTISTS TALK”, o experiență… altfel! „Altfel”, pentru că spectatorii au impresia că vor urmări o conferință despre universul artistic, sentiment care, pe unii, îi face să vină pregătiți cu tot soiul de întrebări și așteptări, iar pe alții îi îngheață la gândul că, poate, vor fi nevoiți să adreseze o întrebare, în public, în cine-știe-ce împrejurare (Știți doar că frica de a vorbi în public este a doua cea mai răspândită… frică din lume, după frica de moarte!).

În prezentarea scrisă pe care fiecare dintre spectatori o primește la intrare, Gianina Cărbunariu, dramaturg și regizor, personalitate extrem de apreciată în cadrul diferitelor festivaluri de teatru din lume – de pildă în selecția oficială a Festivalului de la Avignon, în 2014 și 2016 sau chiar la UNITER-ul românesc unde, în 2015, a fost distinsă pentru „cel mai bun spectacol”, notează: „discuțiile echipelor artistice cu spectatorii ocupă un loc important în festivaluri, turnee, în spațiul public în general. De obicei, «artist’s talk» au rolul de a conecta discursul artistic cu publicul căruia i se adresează”… Iar dacă, din graba de a găsi un loc la garderobă, apuci să citești doar acest prim paragraf, te situezi într-una dintre cele două ipostaze despre care vă scriam la început, nu?

Ei bine, „conferința” este, de fapt, un spectacol în care publicul participă activ cel mult cu o reacție (așa că, introvertiții pot să stea liniștiți!). Concret, piesa aduce în fața spectatorilor șase scene inspirate din astfel de „discuții ale artiștilor cu publicul”. Piesa se joacă cel mai mult în limba engleză, dar sunt și scene în limbile română și franceză, franceza fiind, parcă, anume inserată pentru actorul Bogdan Zamfir, absolvent al École Supérieure d’Acteurs du Conservatoire Royal de Liège, acest spectacol fiind prim5a producție românească de teatru în care joacă. Recomandarea mea ar fi să vedeți piesa dacă limba engleză vă este cel puțin… confortabilă. Deși există subtitrare, sunt anumite nua
nțe pe care le prind doar cei care… gândesc direct în limba engleză. Oricum, faptul că montarea este atât de… internațională, face ca „Artists Talk” sa fie un spectacol cu potențial de export la festivalurile care, probabil, o așteaptă deja pe Gianina Cărbunariu.

Cei patru actori care joacă în piesă își schimbă identitatea, în fiecare scenă. Și asta fără ca publicul să fie anunțat! Practic, după prima scenă îți dai seama de mecanismul artistic și
te lași purtat de experiență. Despre Bogdan Zamfir v-am scris deja. Ceilalți trei sunt Ruxandra Maniu, de la Teatrul Odeon, Ilinca Manolache, de la Teatrul Mic și Alexandru Potocean – actor independent. Toți trei premiați (măcar) la nivel național.

Acțiunea, în toate cele șase scene, este plasată „somewhere in Europe”. În toate cele șase situații de confruntare a „echipei artistice” cu „publicul” și „mass-media”, se dezbate realizarea câte unui proiect cultural ce are ca temă refugiații (o nouă ancoră pentru ca piesa să aibă succes la festivaluri și să sensibilizeze „moda” implicării în acest subiect). Light design-ul mai ajută la intuirea culorilor câte unui steag. Dar, când situația imaginară se petrece în România, nu mai este nevoie de niciun alt indiciu în afară de interpretarea actorilor!!! Și vă asigur că, fiecare dintre voi, a fost martor, în realitate, la cel puțin un episod care seamănă cu momentul din piesă! Tocmai de aceea veți adăuga experiența personală din amintiri dulci-amare, astfel încât veți zâmbi, cel puțin!!!

7Piesa ridiculizează limbajul de lemn folosit de oamenii care se pricep la… cultură. „Ciorba de cuvinte” poate fi descriere pentru orice spectacol din câte există pe lume, pentru că limbajul de lemn e zgomot fără fond. Mai mult decât atât, regizorul Gianina Cărbunariu a ascuns în gesturile actorilor discrepanțe incredibile între comunicarea verbală și cea nonverbală. Etica e lăsată în plan secundar, în timp ce strălucirea decorului din fiecare scenă acoperă mizeria și chinul celor care ar trebui să fie, de fapt, protagoniști: refugiații. În aceste „discuții” ample despre nimic, sunt exprimări eliptice, într-o engleză aproximativă. Fiecare „important” vorbește fără să-i pese de cum și de cât se face înțeles, iar asta fie din rea voință, fie din neglijență. Arta spoiește realitatea, înfrumusețând-o astfel efemer, fără a ajunge la esența ei, fără a-i rezolva problemele. Cei care traduc exprimările întortocheate ale vedetelor fiecărei scene devin treptat protagoniști, umbrind, tocmai prin exprimarea propriilor opinii, importanța celor care ar fi trebuit să conteze. Iar acest lucru arată tocmai că tonul vocii și câteva detalii pot schimba modul în care este perceput mesajul! Sunt prezente și ancorările în social media, dar și detalii vestimentare mai grăitoare decât vă imaginați.

Ceilalți creativi sunt Bobo Burlacianu – muzica, Mihai Păcurar – video, Dorothee Curio – scenografia.

„Artists Talk” se încadrează în tipul acela de eveniment denumit cu succes „experiență culturală”. Și, fie și pentru acest motiv, merită să o vedeți, mai ales dacă lucrați în comunicare!

Eveline Păunawww.evelinepauna.ro

Despre Autor

Articole asemanatoare