default-logo

Cariera în presă este cea mai bună școală pentru oricare alt drum viitor

Partenerii UZP

Interviu cu Bogdan Cercel, fondatorul platformei „Bookuria”

Ați înființat cu ani în urmă site-ul „Bookuria.info”. Cât din acest proiect este legat de faptul că ați fost jurnalist?
Proiectul „Bookuria” a fost răspunsul meu la nostalgia pe care o tot aveam față de anii petrecuți în zona presei. Ideea asta cu „ați fost jurnalist” mă tot măcina, nu prea-mi venea să cred că mă trezesc dimineața și mă duc într-un loc în care sunt înconjurat mai mult de cifre și mai puțin de litere. Reorientarea profesională m-a „aruncat” într-o zonă frumoasă în felul ei, marketing, dar prea puțin legată de dragostea dintâi. Hai, bine, ce fac astăzi are legătură și cu un alt domeniu deprins cumva din jurnalism, numesc aici campaniile de PR pe care le facem la job. Revenind la întrebarea ta, da, „Bookuria” a fost și este încă o expresie la scară mică a ceea înseamnă o publicație. Și spun la scară mică pentru că vorbim de un proiect de hobby, un proiect căruia îi alocăm puținul timp liber pe care-l mai avem. Și vorbesc la plural pentru că „Bookuria” suntem mai mulți prieteni pasionați de cărți și, cumva, de scris. Încercăm să ținem pasul cu cărțile despre care credem că merită (da, suntem subiectivi și extrem de selectivi – e normal și bine că putem fi așa), dar și aducem publicului nostru informații despre evenimentele culturale ce stau să se petreacă (lansări de carte, întâlniri cu scriitori, concerte, târguri etc.).
Reorientarea către marketing mă ajută și ea, m-a făcut să înțeleg foarte bine mecanismul promoțiilor, dar și psihologia „cumpărăturilor”, modul care ne conduce spre achiziții fie că vrem sau nu. Dacă tot am acumulat informații în acest domeniu mi-am zis să le pun și în slujba cititorilor, așa că sunt multe trimiteri pe „Bookuria” către librăriile online care au promoții la cărți, care oferă reduceri sau tot felul de avantaje pentru cei care aleg să cumpere de la ei. Totul pleacă, bineînțeles, de la experiența personală. Cumpărăm cărți, multe cărți. Ne dorim și mai multe, iar singura posibilitate să le și avem este să le găsim la prețuri mai bune. Și dacă tot le găsim pentru noi, de ce să nu afle și alții de ele? Este componenta socială de care se bucură acest proiect, avem mulți prieteni care ne întreabă despre cărți, despre cum le pot procura etc. E o zonă cu o dinamică frumoasă în viața noastră – așa cum spuneam și mai devreme, o altfel de experiență oarecum jurnalistică, de care simțeam că am nevoie. Și încă o mai simt.
Ce înseamnă o carieră în presă pentru cineva care decide să pornească pe alt drum?
Cariera în presă este cea mai bună școală pentru oricare alt drum viitor. Recomand tuturor fie și doar un stagiu într-o redacție, măcar atât cât să simți pulsul acestei meserii. Știu, mulți se vor îndrăgosti, vor continua poate ani și ani. Așa am făcut și eu. Doar că eu mi-am dorit-o din plin. Mergând puțin mai departe, o carieră în presă îți deschide toate supapele posibile, te face să vezi subiectul discuției din mult mai multe perspective, ba, mai mult, te face să vrei să sapi cât mai adânc, să te „lămurești”. Ei bine, asta te ajută enorm în orice altă meserie. În plus, experiența jurnalistică te călește, te face să scapi de emoțiile întâlnirii de noi oameni și situații, îți și asigură un bagaj de cunoștințe care-ți vor fi de folos. Și spun asta la modul general. Particular, vedem în fiecare zi excelenți profesioniști din varii domenii despre care ne aducem aminte că parcă-i știam de la nu știu ce ziar, sau îi vedeam pe la televizor. Nu dau exemple, sunt foarte multe nume.

Cât contează faptul că ați fost ziarist „de tranșee”, mai exact de cotidian, în preocupările dvs. actuale?

Ei, asta este o întrebare extrem de bună (Am voie să zic chiar mișto?…). Contează enorm. Munca la un ziar cotidian, dincolo de farmecul ei irepetabil, este și una de anduranță, care presupune nu doar efort intelectual, ci chiar și fizic. Mi-aduc aminte că era cumva ca-n armată, știai când pleci de-acasă, nu știai ora la care termini „programul”. Asta pentru că nu exista un program. Ok, erau deadline-uri zilnice, ziarul trebuia trimis la tipografie până la o oră anume (să poată intra în cadența distribuției, o altă nebunie). Dar agenda nu o face jurnalistul, ci evenimentul. Așa că de multe ori eram obligați să ținem și a doua ediție. Asta însemna prelungirea nebuniei de peste zi până-n miez de noapte. Dar era frumos. A doua zi, la 9 dimineața, la prima din multele cafele ale zilei, eram toți frumoși, voioși și cu un chef nebun de a ne face treaba. Eram tineri.

De ce un proiect de carte?

După plecarea din presă am rămas ceva ani în zona publishing-ului, dar de carte. Am intrat într-o lume care mi-a plăcut și-mi place, cartea este cel mai frumos lucru posibil. Așa că nu mi-a fost deloc greu să-mi doresc un proiect online legat de acest domeniu. Aveam deja mulți prieteni prin edituri, legături frumoase de care mă bucur și azi, așa că am pornit încurajat de multă lume. Și au trecut ceva ani de atunci și încă mă mai bucur de acest proiect ca-n prima zi. Nu fac tot ce trebuie pentru „Bookuria”, din lipsă de timp, dar ce fac îmi place mult. În plus, avem în casă un puștan super încântat de cărți și lectură. Matei are 10 ani și deja sute de cărți citite. Cărți pentru copii. E fascinant să vezi un copil râzând cu o carte în mână. E fascinant să porți discuții pe marginea unei cărți cu un copil. Matei își aduce și el contribuția la proiectul „Bookuria”, scrie din când în când recenzii la cărți pentru copii, urmărește site-ul, ne mai spune și pe unde greșim. Este unul dintre motivele care ne fac să vrem să ținem „Bookuria” online, o facem și pentru el. Dacă el ne vede preocupați de cărți, sigur va fi și el.
„Bookuria.info” are un parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști. Care sunt reperele lui?
În primul rând, felicit UZP pentru deschiderea de care dă dovadă. Pentru faptul că a înțeles că jurnalismul capătă în ziua de azi forme dintre cele mai diverse, dar și că încurajează chiar și proiecte mici, așa cum este și „Bookuria”. Până la urmă, orice om c-un telefon în mână și cu acces la internet practică astăzi o formă de jurnalism. Important este ca „produsul” acelui om să fie onest și cumva de ajutor comunității.
Întorcându-ne la parteneriatul pe care-l avem cu UZP, simțim că avem și noi o oarecare importanță, fie și doar online, că sunt frumoși profesioniști ai presei care ne ajută, ne sprijină cu informații și idei. Lucru pentru care le mulțumim.

Interviu realizat de Roxana Istudor
(Revista UZP, nr. 6)

Despre Autor