default-logo

CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI

Folclorul, sau creaţia culturii populare, a reprezentat întotdeauna, pentru orice popor, un etalon al valorilor moral-creştine şi mai ales istorice, o arhivă a limbii vorbite ale cărei ecouri din trecut se fac auzite în prezent pentru a se constitui într-o reală sursă de inspiraţie pentru creaţia cultă. Unul dintre cei mai reprezentativi culegători de folclor românesc, devenit pe parcursul activităţii sale profesor al majorităţii specialiştilor români în folclor este, fără îndoială, Ovidiu Bârlea, fiu de ţăran din Munţii Apuseni, născut la data de 13 august 1917 la Mogoş (jud.Alba) şi trecut în lumea îngerilor la data de 07.01.1990 la Cluj-Napoca.
Un cadru mai potrivit decât Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, în care să fie sărbătorit anul acesta centenarul Ovidiu Bârlea, nu ar fi existat. Printre exponatele care povestesc despre cultura tradiţională specific transilvăneană, la data de 25 martie 2017, iubitorii de folclor şi mai ales locuitori din comuna Bucium (jud.Alba), urmaşi de buciumani dar şi simpatizanţi, s-au adunat pentru a celebra o activitate de o viaţă închinată culturii populare româneşti, cu o personalizare specială şi punere în valoare a aripii aparţinătoare comunităţii din Bucium ca civilizaţie de milenii aservită exploatării zăcămintelor aurifere. Evenimentul închinat memoriei folcloristului Ovidiu Bârlea a primit deci tenta aurie a cercetărilor de teren din zona Munţilor Apuseni, primind numele de „Ovidiu Bârlea şi buciumanii”. „Vinovaţi” de organizarea întâlnirii cu istoria şi cultura prin prisma operelor semnate de Ovidiu Bârlea s-au făcut Asociaţia „Baia Domnilor” din Bucium şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca.
Evenimentul a debutat prin cuvântul de bun venit adresat de domnul Tudor Sălăgean, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, care a a făcut un scurt istoric al muzeului cu sublinierea importanţei istorice a clădirii, amintind din suita evenimentelor pe care aceasta le-a găzduit întâlnirile Dietei din Transilvania şi cel de-al doilea Congres al ASTREI. Devenit aşadar al buciumanilor pentru o zi, muzeul a fost gata să primească în braţele sale şi evenimentul de suflet românesc „Ovidiu Bârlea şi buciumanii”. Domnul inginer Nicolae Ţandrău, preşedintele Asociaţiei „Baia Domnilor” din Bucium, a prezentat programul evenimentului şi pe invitaţii săi, punând accent pe modul în care buciumanii şi urmaşii lor au răspuns la această „strigare a buciumanilor” de a se aduna pentru a-şi onora înaintaşii, pentru a-şi cunoaşte rădăcinile şi pentru a se mobiliza în vederea întoarcerii fiilor satului în această zonă care nu merită nici depopularea şi nici dezintegrarea, comuna Bucium, leagănul aurarilor din Munţii Apuseni.
Auditoriul a fost răsfăţat de către dl. prof.univ.dr.Ioan Cuceu, director al Institutului Arhivă de Folclor al Academiei Române cu o frumoasă dizertaţie despre Ovidiu Bârlea – etnograful şi folcloristul, dizertaţie care a făcut o trecere uşoară de la repere bio-biblografice la specificul activităţii desfăşurate în slujba inovaţieie metodologico-tehnice a liricii populare-româneşti de către Ovidiu Bârlea şi finalizând cu concluzia că acesta a reprezentat în peisajul întemeierii solide a structurii spirituale culturale cel mai mare cercetător de teren al folclorului de după anii 1900.
O evocare a personalităţii lui Ovidiu Bârlea de o cu totul altă factură, dar cu nimic mai puţin atractivă, a realizat dl.prof.univ.dr. Mircea Popa, care, în calitatea sa de critic şi istoric literar, a prezentat partea literară a activităţii folcloristului, evidenţiind caracterul profund şi dens al prozei acestuia şi construind o frumoasă paralelă cu altă personalitate a Munţilor Apuseni, Ion Agârbiceanu. Astfel, pe lângă prezentarea celor mai cunoscute volume ale lui Ovidiu Bârlea, „Urme pe piatră”, „Şteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” şi „Se face ziuă Romanul anului 1848” şi a punctelor de confluenţă a prozei lui Bârlea cu opera lui Ion Agârbiceanu constituite din reprezentarea lumii munţilor şi a celor necăjiţi, cei prezenţi au putut afla că „Fefeleaga” a fost tradusă în 7 limbi dar şi că, din păcate, unele dintre lucrările lui Ovidiu Bârlea rămân un univers închis ermetic, de care nu te poţi bucura fără glosar, datorită termenilor lingvistici autentici în care abundă majoritatea lucrărilor sale.
Editura „Casa cărţii de ştiinţă” care a făcut posibilă prezenţa în cadrul evenimentului a celor patru volume purtând semnătura lui Ovidiu Bârlea „Urme pe piatră”, „Şteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” şi „Se face ziuă Romanul anului 1848”, a fost reprezentată de către d-na Alexandra Blendea, redactor, care a conturat şi mai mult tabloul reprezentat de zestrea folclorică adunată de către Ovidiu Bârlea, trasând cu delicateţe liniile între care oscilează prezentarea pe care o face acesta decorurilor, personajelor şi lexicului regional arhaic, care se constituie într-un material de studiu veritabil al legendelor, credinţelor şi superstiţiilor din Munţii Apuseni. În această lume nealterată a lui Ovidiu Bârlea, de o exprimare sinceră şi clasică a vieţii simple amintind de Ion Creangă, a păşit şi dl.prof Ioan Bembea, care, prin prisma scriitorului, a prezentat revolta din Munţii Apuseni din anul 1886 şi epopeea sa consemnată în „Verşul buciumanilor”, povestire în versuri de o similitudine izbitoare cu fenomenul Roşia Montană care stă dovadă asupra faptului că aurul Apusenilor a fost dorit atât ieri cât şi azi.
S-au aliat pentru a creiona şi ancora în contemporan fascinaţia pe care o exercită viaţa buciumănească dl. Remus Hădărean, scriitor, care a prezentat considerentele care au făcut din domnia-sa un adevărat buciuman prin adopţie, doamna asist.univ.drd.Cipriana-Elena Peica de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj al cărei „Cuvânt despre Bucium şi buciumani” a pogorât asupra auditoriului iubirea, aşa cum este ea prezentă în poveştile, doinele şi faptele locurilor şi a locuitorilor, doamna Iozefina Postăvaru, care, în calitatea sa de vicepreşedinte al Asociaţiei REPER a deschis un colorat evantai al potenţialului turistic din zonă şi nu în ultimul rând, domnul ing. Cornel Napău, primarul Comunei Bucium-Alba, care, a prezentat cu sentimente de orgolioasă mândrie o serie de imagini ale zonei cu extrapolare evolutivă în contemporan.
Ca orice sărbătoare buciumănească, evenimentul – centenar „Ovidiu Bârlea şi buciumanii” s-a încheiat cu un spectacol de cântece şi dansuri buciumăneşti prezentat de Ansamblul folcloric „Aurarii” din Bucium – Alba şi cu o şezătoare cu aromă de plăcinte, cârnaţi, slănină, brânză, ouă şi ceapă roşie. Dându-şi întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanţii s-au despărţit de evenimentul creator de amintiri cu convingerea că întreaga muncă a lui Ovidiu Bârlea de culegere şi de interpretare a folclorului din Munţii Apuseni va avea asigurate toate premisele de continuitate şi permanenţă.

Mihaela Raşcu – UZPR/LSR

Despre Autor

Articole asemanatoare

  1. remo Reply

    ,,JOS COLOPU” in fata Ziaristei de Mures care a suplinit cu brio abesnta ziaristilor clujeni de la manifestarea de suflet a buciumanilor la Muzeul de Etnografie.

Comenteaza

*