default-logo

„Dacă ReUnirea nu se va realiza în țară, atunci ea se va face cu Eminescu în străinătate”

dsc_0622Pe data de 16 ianuarie a.c., la Serata Eminescu, jurnalistul a fost prezentă Crina Popescu, o tânără din Republica Moldova, masterandă a Universităţii din Nisa Sophia Antipolis, preocupată de aprofundarea condeiului eminescian. În cele ce urmează, lăsăm cititorul nostru să se lase pătruns de un cuvânt curat şi extrem de sensibil. Autentic românesc.
Onorată asistență!… Dragul meu Pământ Românesc!
Mă aflu cu emoții în fața dumneavoastră ca și cum m-aș afla în fața României pe care a iubit-o Eminescu. Vă vorbesc ca și cum aș avea impresia că Eminescu m-ar auzi, sau, mai exact, mi-ar simți bucuria de a fi aici.
Am făcut un drum lung din Franța până la București pentru ca să mă conving cât de frumos ninge în România cu eternitatea lui Eminescu. Cu cuvintele lui. Cu Limba Română. De această ninsoare ne este dor, nouă, românilor din străinătate. Aceasta este ninsoarea pe care o căutăm chiar și atunci când e soare sau plouă.
Sunt în fața Dumneavoastră în această seară pentru a vă mărturisi căderea acestui Dor de Eminescu peste sufletele noastre, aidoma ninsorii: care-n loc să ne răcească, ne încălzește. În loc să ne îmbătrânescă, ne întinerește.
Fiind studentă în filosofie la Universitatea din Nisa Sophia Antipolis, reușesc să împărtășesc francezilor expresia Ființei Românești prin intermediul tezei de masterat intitulată: „Eminescu sau Novalis. Confluențe poetico-filosofice”, sub direcția Doamnei Profesor Carole Talon-Hugon. Dialogul dintre opera lui Eminescu și cea a poetului și filosofului german Novalis, îl înfățișează pe Eminescu nu doar ca pe un mare poet romantic, ci mai cu seamă un filosof al Ființei. Al Ființei de Neam. Un filosof prin care poezia este pentru poporul român: avocatul metafizic al Adevărului în străinătate.
Alegerea acestui subiect vine ca un răspuns la o întrebare pusă de un coleg de facultate de la Nisa: „Cum se face că Eminescu este poetul tău național, dacă acesta este român, iar tu vii din Republica Moldova?”
Aceasta este și cea mai mare durere pe care o trăim noi, basarabenii în străinătate. Suntem acest popor care nu se bucură de luxul clarității în fața unui străin, atunci când vine vorba de identitate națională. „Vin din Republica Moldova, DAR sunt român”, „Republica Moldova este un stat independent, DAR e pământ românesc”… Astfel, reprezentăm cu tristețe o „Națiune a lui Dar. O Națiune a lui Însă”, pentru care suntem sortiți să trecem prin șirul explicațiilor istorice pentru ca străinul să înțeleagă cine suntem cu adevărat.
Cunoașterea lui Eminescu în străinătate, cel puțin prin intermediul tezei de masterat pe care o scriu, constituie nu doar o confirmare a profunzimii spiritului românesc în lume, ci Claritatea Însăși prin care străinii pot înțelege printr-un singur cuvânt: Eminescu, că: „Basarabia e Pământ Românesc”, că „Suntem români și punctum”, că „România Profundă e România Mare”.
Fapt ce mă îndeamnă să cred că ReUnirea, dacă nu se va realiza în țară, atunci ea se va face cu Eminescu în străinătate. Aceasta este ninsoarea pe care o aștept, chiar dacă în aceste clipe ninge afară.
Vă mulțumesc!

Crina POPESCU
Studentă la Universitatea din Nisa Sophia Antipolis
Facultatea de Litere, Arte și Științe Umane, Departamentul Filosofie, Masterat anul II

Despre Autor

Articole asemanatoare