default-logo

Despre presa de limba maghiară din România

Adaugat pe 07 Apr 2017
De :
Comentarii oprite

Din primul moment al libertăţii cucerite de cetăţenii ţării după Revoluţia din decembrie 1989, asemenea presei române, presa de limbă maghiară din România a cunoscut o creştere şi o diversificare semnificative, atât cantitativ, cât şi din punct de vedere tematic şi al formelor de expresie, chiar dacă noi n-am trecut prin faza megatirajelor… Totodată, mulţi cititori de limba maghiară au frecventat intens şi presa de limba română, însetaţi de informaţia liberă, încântaţi de pluralismul ideatic, atraşi de posibilitatea ieşirii din izolarea spirituală. A început să se formeze, de pe atunci, o nouă categorie: cea a „cititorilor profesionişti”.
Chiar la începutul anului 1990 a luat fiinţă asociaţia profesională a breslei (fără tangenţe cu dimensiunea sindicală…): Asociaţia Ziariştilor Maghiari din România (al cărei președinte am fost, în perioada 1997-1999). Actualmente, asociaţia numără peste 300 de ziarişti, dintre care în jur de 50 sunt pensionari (în activitate jurnalistică sau nu). Iată şi un inventar actual aproximativ al entităţilor media (redacţiilor) în limba maghiară din România:
Presă scrisă: cotidiane – 16, săptămânale – 13, cu apariţie lunară – 15, reviste literare şi de artă – 7, publicaţii cu apariţie periodică – 32, publicaţii pentru copii, elevi şi studenţi – 8, păstrarea religiei – 22 de publicaţii. Deci, peste 110 titluri. Presa audio (radio şi televiziune) – 40 de redacţii. Presă online – 22 de entităţi.
Referindu-ne doar la câteva constatări generale, putem afirma că marea majoritate a presei maghiare din România este de orientare de centru-dreapta. Cei care cred că acest fapt este în legătură, prin condiţionări reciproce, cu orientarea politică a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, nu se înşeală. Prin asociaţiile culturale și fundaţiile sale, UDMR sprijină unele dintre aceste publicaţii, dar şi mai multe funcţionează sub influenţa directă sau indirectă, materială şi/sau spirituală a guvernului actual din Ungaria. Chiar în aceste condiții, trebuie menționat cu claritate faptul că, în marea lor majoritate, sunt consecvent critice faţă de politica Uniunii!
Cele mai echidistante şi principiale medii, în aceste condiţii, sunt indiscutabil redacţiile de limba maghiară ale televiziunii publice şi – mai ales – radioului public.
Per ansamblu domină calitatea actului jurnalistic echilibrat și independent, deși la începutul acestui an au apărut câteva semnale în mass-media despre imixtiunea politicului, în general, şi a unor factori apropiaţi guvernului maghiar în particular, în activitatea presei din Transilvania: „Guvernul maghiar care – de altfel în mod corect – sprijină nenumărate instituţii ale minorităţii maghiare din Transilvania, acum a trimis nota de plată: acele instituţii media care sunt în proprietatea sau sub influenţa UDMR şi critică regimul Orbán trebuie închise sau transformate ideologic”. Iar concluzia: „Presa românească este mult mai diversificată, mai tolerantă, capabilă de dialog şi de dispute civilizate, faţă de cea maghiară”…

Hugó ÁGOSTON
(Revista „UZP” nr. 6)

Despre Autor

Articole asemanatoare