default-logo

EMOŢII DE TOAMNĂ, LA PUNŢI DE LUMINĂ…

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Peste „Punţi de lumină” am trecut,
mână în mână.
Deasupra noastră am ridicat Tricolorul,
Cât limbi de foc s-au pogorât peste creştete.
Ce linişte, Doamne, ce linişte!
Niciun glonţ de-argint să ucidă
pasărea înflorită pe cerul gurii…

…Versurile poetei Armina Flavia Adam surprind, exemplar şi sintetic, încărcătura emoţională sub care se plasează cea mai recentă ediţie a „Punţilor de lumină”, proiect cultural – iniţiat şi promovat de scriitoarea şi jurnalista Mariana Cristescu – afirmându-se tot mai pregnant în spaţiul spiritualităţii mureşene şi dobândind, „pas cu pas”, noi deschideri spre universalitate.
„Actul de cultură este documentul nostru identitar, fără termen de valabilitate, o carte de vizită cu care ne putem oricând legitima în faţa lumii”, remarca vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mureş, domnul Alexandru Câmpean, în debutul manifestării desfăşurate vineri, 7 octombrie, la sala Tonizta a Hotelului Continental din Târgu-Mureş, un eveniment organizat de Asociaţia Culturală „Punţi de lumină” – preşedinte Mariana Cristescu, în colaborare cu Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România – preşedinte Dorupunti-ddg Dinu Glăvan, Despărţământul Central Judeţean Mureş al ASTREI – preşedinte Lazăr Lădariu, şi Liga Scriitorilor Români, filiala Mureş – preşedinte Mircea Dorin Istrate.
Imnul Naţional şi Imnul ASTREI au ridicat publicul în picioare – „deasupra noastră am ridicat Tricolorul”, iar Tatăl Nostru, rostit de preot dr. Gheorghe Nicolae Şincan – ne-a reamintit tuturor că „lumea de azi are trebuinţă de sfinţi”, fiindcă „unde este Dumnezeu, nu e lipsă de nimic” – „ce linişte, Doamne, ce linişte…!”

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

… Şi ce dureroasă aducere aminte, „ce linişte, Doamne, ce linişte”, în ruginiul aducător de melancolii al lui Brumar, vegheat de lumina palidă a lumânării, sub semnul căreia părintele Şincan a oficiat o slujbă de pomenire a celui care a fost traducător, avocat, intelectual desăvârşit şi „om al cetăţii”, Nicolae Dan Cetină, mult prea devreme chemat pe tărâmul de „pulberi stelare”, dar rămas „în amiaza vieţii şi a aducerii aminte” – … „pasăre înflorită pe cerul gurii”. Îndârjita sa lucrare întru „îndreptarea minţii” a fost evocată de dr. Valentin Marica: „Ceea ce a întreprins Dan Cetină are temeinicie. Riguros, cordial, de o sobrietate discretă, volumele sale, versiuni în limba română ale celor mai importante cărţi ale războiului, reprezintă memoria lumii”, afirma reputatul filolog mureşean despre prodigioasa activitate de traducător din engleză în română a lui Dan Cetină, în ale cărui tălmăciri („Alianţa diavolilor”, „Oamenii monumentelor”, „Camarazi de război” sunt doar câteva) prof. univ. dr. Cornel Sigmirean desluşea tot atâtea „provocări în istoriografia dedicată celui de Al Doilea Război Mondial, prin analiza unor evenimente ce au schimbat în mare parte geografia Europei de Est”.
Prezenţa la eveniment a reputatului cărturar prof. univ. dr. Honoris Causa Onufrie Vinţeler a readus în discuţie „nevoia şi raportarea

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

la modele”, după cum afirma preşedintele ASTREI mureşene, Lazăr Lădariu, prilejuind şi un emoţionant elogiu adus venerabilului reprezentant al elitei universitare clujene, de doamna Voichiţa Pălăcean-Vereş, autoare a volumului „Întâlniri cu profesorul Onufrie Vinţeler”, şi de dr. Florin Bengean, care l-a prezentat pe distinsul oaspete „nu doar ca un dascăl destoinic, entuziast şi priceput, ci şi un părinte bun şi iertător al studenţilor săi, un adevărat ctitor de suflete, impresionând prin cordialitatea şi optimismul său viguros, înzestrat cu o natură generoasă şi plină de omenie, integru, dezinteresat, realist, asociabil la cauze şi acţiuni de înaltă ţinută, călăuzitor pe calea binelui, a adevărului şi a muncii cinstite”.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

În „teancul” de cărţi şi publicaţii orânduite (şi de această dată) cu pricepere şi profesionalism de doamna Elena Horhat de la Librăria „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş, au fost expuse, printre altele, „Un suspin, o rugăciune – Resurse cu tâlc pentru adormit copii şi trezit adulţi”, „o carte optimistă”, după cum o caracteriza chiar autorul ei, preot dr. Gheorghe- Nicolae Şincan, „Între lumi – Convorbiri cu Nicolae Steinhardt” – autor dr. Nicolae Băciuţ, cuprinzând, potrivit autorului, „mărturisiri copleşitoare despre istoria naţională şi despre istoria literaturii, într-o corespondenţă cu unul dintre indezirabilii regimului apus”, mereu actuala „Veghe” a lui Lazăr Lădariu, un recent număr al publicaţiei „Banchetul” – Revista Fundaţiei Culturale „Ion D. Sârbu” din Petroşani, al cărui redactor – şef, Dumitru Velea, este şi autorul volumului „Cuvinte fără orizont”, cele două volume ale lucrării „Oglinda Ligii Scriitorilor Români” – publicată la Editura Napoca Nova” şi realizată de Voichiţa Pălăcean-Vereş, la 10 ani de la înfiinţarea Ligii, „Antologia concursului internaţional de creaţie artistică pentru trofeul Aripi de primăvară” lucrare coordonată de Mihaela Raşcu şi apărută la Editura „Vatra veche” a lui Nicolae Băciuţ, sub egida Fundaţiei Alpha Transilvană, „Zece poveşti de care să-ţi aminteşti” – autoare Mihaela Raşcu, „Cronica Timpului” – publicaţie de cultură, atitudine şi performanţă a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România – director general Doru Dinu Glăvan, redactor-şef Rodica Subţirelu, şi, nu în ultimul rând, volumul „Valeriu Gafencu – o biografie a sfântului închisorilor”, prezentată de autorul acestuia, dr. ist. Ionuţ Ţene, drept „istoria unui student care a ales calea grea şi îngustă a răscumpărării jertfelnice a păcatelor şi mântuirii neamului creştinesc de sub mareea întunericului şi bolşevismului, un gest de recuperare a unei istorii ocultate”.
Antologia „George Coşbuc 150” (Editura Vatra veche), prezentată de autorul şi editorul volumului, dr. Nicolae Băciuţ, şi o alocuţiune rostită de preşedintele ASTREI mureşene, Lazăr Lădariu despre traducerile şi primirea în Academia Română a celui care „a surprins cel mai bine sentimentul românesc al fiinţei” au constituit necesarul „remember” al celui care a fost, „suflet în sufletul neamului său” şi care – cu amărăciune observa scriitorul şi publicistul Lazăr Lădariu, „nu mai este acolo unde îi e locul – în manualele şcolare, o nemeritată şi jignitoare atitudine în ceea ce înseamnă istoria literaturii române”. Cantautorul sighişorean Traian Comşa şi actriţa şi publicista Simina Cota din Reghin au suplinit nepăsarea actualilor „decidenţi” într-ale destinului culturii patriei, prin piese muzicale, respectiv recitaluri din lirica poetului din Hordou; li s-au alăturat reghinenii Smaranda şi Enea German, cu muzică folk pe versuri ale poeţilor mureşeni Romulus Guga, Lazăr Lădariu şi Nicolae Băciuţ. „Partitura lirică” a toamnei a fost întregită de recitalurile susţinute de criticul teatral şi de artă Zeno Fodor şi de poetul Mircea Dorin Istrate, iar debutul artistic al tinerei pictoriţe de icoane pe sticlă Roxana Bogătean şi promisiunea transpunerii pe pânză a bisericilor de lemn româneşti în nuanţe orientale – într-un apropiat vernisaj ce va fi găzduit la galeria „Cuvântul liber” de către artistul plastic sirian Ammar Alnahhas – au sporit… lumina „Punţilor de lumină”. Cel mai tânăr politician din judeţ, Răzvan Biro, unul dintre cei mai tineri manageri culturali, reghineanul Marcel Naste, alături de venerabilul cărturar octogenar Hajdu Gyozo, au „dat semn” că politica şi cultura se pot aşeza, confortabil, sub orizontul „punţilor de lumină”.
Lansarea noii cărţi de publicistică a Marianei Cristescu, „Toamna îngerilor” (Editura Vatra veche) a adus în discuţie spinoasa problemă a condiţiei a jurnalistului în vremurile pepunti-sala-2 care le trăim, când – observa cu amărăciune redactorul-şef al „Cuvântului liber”, Lazăr Lădariu – noţiuni precum: libertatea presei, dreptul la imagine, interzicerea cenzurii şi a incitării la separatism – inclusiv teritorial – rămân frumoase şi înălţătoare imperative constituţionale, ignorate şi încălcate nu o dată, chiar sub privirile celor care ar trebui să vegheze la respectarea lor.
„Condiţia jurnalistului este una precară pentru că şi aici, banul e ochiul dracului”, a tranşat (pentru cine are urechi de auzit) Doru Dinu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti, exprimându-şi încrederea că organizaţia pe care o conduce devine din ce în ce mai puternică prin vocile jurnaliştilor experimentaţi, dar şi ale celor tineri, inclusiv din diaspora, filiale ale UZP urmând a fi organizate, în viitorul apropiat, la Paris şi Tel Aviv. Continuarea demersurilor pentru instituirea Zilei Ziaristului Român, înfiinţarea, sub egida UZP, a Institutului Cultural „Mihai Eminescu” şi a „Ateneului Eminescu” sunt doar câteva din obiectivele „pe termen scurt” ale Uniunii, în paralel cu înfiinţarea „UZP Junior”, dedicată copiilor şi tinerilor atinşi de „morbul” gazetăriei.
Prof. univ. dr. Onufrie Vinţeler, scriitoarea Voichiţa Pălăcean-Vereş, artistul iconar Călin Bogătean, publicistul Dumitru Velea, prof. univ. dr. Adriana Stoica de la Universitatea din Tokyo, coordonatoarea Asociaţiei de schimb cultural român-japonez RU-MANIA FUREAISHITSU, prof. Nicolae Balint, dr. Doru Novac, pictoriţa Rodica Olteanu, prof. Ana Pandrea, plasticienele Krisztina Balazs, Veress Zsuzsa, Clara Pădurean, pictorul sirian Ammar Alnahhas, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici –Filiala Mureş, Ilarie Gh.Opriş sunt (cu scuzele de rigoare pentru eventualele omiteri) laureaţi ai recentei ediţii a „Punţilor de lumină”, cărora preşedintele Asociaţiei, Mariana Cristescu, şeful secţiei cultură a „Cuvântului liber” le-a înmânat Diploma aniversară – 10 pentru… „trecerea pe sub punţi”.
…Pentru că nu putem încheia aceste rânduri fără a-l cita pe distinsul dascăl mureşean Mihai Monoranu, cel care, în timpul manifestării – „cât limbi de foc s-au pogorât peste creştete – ne-a strecurat, discret, un bileţel pe care stau frumos caligrafiate, cu creionul, versurile ce urmează: „Dacă vrei să ieşi din tină, / să scapi teafăr de rutină, / Treci pe punte de lumină. Cine trece pe sub punte / Nu-i în stare să înfrunte / măreţia unui munte…”

ILEANA SANDU

Despre Autor

Articole asemanatoare