default-logo

În ţara în care o femeie e bătută la fiecare 30 de secunde, „demolarea” împăcării poate stopa un fenomen NEREZOLVAT încă în România

La fiecare 30 de secunde, în România o femeie este bătută de partenerul ei, iar 3 din 10 românce declară că au fost agresate fizic, verbal sau psihic începând cu vârsta de 15 ani. Violenţa domestică rămâne o problemă gravă a României. Totuşi, doar 15.000 de femei depun o plângere împotriva agresorului, iar dintre cazurile semnalate, foarte puţine ajung în instanţă, de cele mai multe ori pentru că femeia îşi retrage plângerea, împăcându-se sau de frica agresorului. Acum, un proiect de lege iniţiat de deputatul PNL Adriana Săftoiu ar putea să remedieze o parte din problemă şi să schimbe un articol din Codul Penal, care prevede că, odată ce victima se împacă cu agresorul, acesta din urmă scapă de răspunderea penală. „Nu cred că trebuie să ne mai jucăm la modul acesta. Depun plângere, apoi mi-o retrag, apoi iar depun şi iar o retrag”, explică aceasta.

În condiţiile în care trei din 10 români consideră că „femeile mai sunt bătute şi din vina lor”, potrivit unui sondaj INSCOP, este clar că, în România, actualizarea legislaţiei în ceea ce priveşte violenţa domestică este un punct critic. Chiar dacă legea privind violenţa domestică a fost modificată în 2012, oferind persoanelor agresate în familie instrumentul legal al ordinului de protecţie, care le poate apăra de cei care le spun la violenţe, aceste schimbări legislative au fost mai mult teoretice, pentru că până la ajungerea în instanţă a unui astfel de dosar poate trece chiar şi un an de zile. De asemenea, potrivit actualelor prevederi ale Codului Penal, dacă victima se împacă cu agresorul, acesta din urmă scapă de răspunderea penală, chiar dacă fusese făcută o plângere împotriva sa.

„În cazul infracţiunilor prevăzute în art. 193 şi art. 196 săvârşite asupra unui membru de familie, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu. Împăcarea înlătură răspunderea penală”, se arată în textul articolului 199 din Codul Penal.

Deputatul PNL, Adriana Săftoiu, vine cu o propunere legislativă care presupune ca textul acestui articol să fie modificat şi să precizeze că „împăcarea NU înlătură răspunderea penală”. Astfel, România ar putea să mai facă un pas important în ceea ce priveşte alinierea la prevederile internaţionale privitoare la violenţa domestică şi, în particular, la violenţa asupra femeilor.

„În România, eu cred că este o toleranţă mult prea mare faţă de violenţa domestică şi e o toleranţă mare, nu numai din partea societăţii, ci şi din partea autorităţilor. De multe ori, ordinul acela de restricţie nu se pune în aplicare, pornind de la premisa `Lasă, că poate se împacă ei…`. Chiar dacă se împacă, acest lucru nu înseamnă că fapta nu rămâne acolo. Şi fapta aceasta trebuie sancţionată. Eu nu cunosc alte situaţii în care se săvârşteşte o faptă de tipul acesta şi omul nu primeşte o sancţiune pentru ea. Şi, trebuie să o spunem, de foarte multe ori, împăcarea aceasta este una mai mult de nevoie, de obligaţie, de teamă”, explică iniţiatoarea proiectului, deputatul PNL, Adriana Săftoiu, pentru Gândul.

Expunerea de motive a propunerii legislative arată că în România sunt raportate aproximamtiv 500.000 de victime ale violenţei domestice anual. 9 din 10 sunt femei. Dintre acestea, doar 15.000 ajung să depună o plângere şi un procent foarte mic dintre aceste cazuri ajung în faţa instanţei. Femeile îşi retrag, de multe ori, plângerile, crezând că agresorul şi-a învăţat lecţia. Totuşi, statisticile arată că gradul de recidivă este crescut.

„Statistica arată că agresorul nu se opreşte. Nu înseamnă că, dacă a făcut-o o dată şi tu depui sesizare şi apoi o retragi, el a înţeles ceva din greşeala aceasta. Nu. Recidiva este destul de mare şi constantă. Nu cred că trebuie să ne mai jucăm la modul acesta. Depun plângere, apoi mi-o retrag, apoi iar depun şi iar o retrag”, spune Adriana Săftoiu.

În aceste condiţii, potrivit legislaţiei româneşti în vigoare, agresorul scapă de răspunderea penală, chiar dacă aceasta fusese demarată în cazul lui. Articolul 199 din Codul Penal prevede că „împăcarea înlătură răspunderea penală”, cu toate că victima poate fi, de multe ori, supusă presiunilor de diverse tipuri, iar agresorul poate continua cu atitudinea violentă şi cu intimidarea la nesfârşit.

Totuşi, aşa cum susţine şi Adriana Săftoiu, în România subiectul violenţei domestice nu este luat în seamă pe cât ar trebui să fie. Chiar dacă în 2016 ţara noastră a aderat la Convenţia de la Istanbul, autorităţile nu au luat până acum niciuna dintre măsurile stipulate în respectiva convenţie.

Totuşi, există un pachet legislativ aflat în discuţie în Parlament în momentul de faţă care ar urma să pună în aplicare prevederile acelui act şi care ar trebui să rezolve mult mai în profunzime această problemă gravă cu care se confruntă societatea românească. Modificarea Codului Penal rezolvă doar o mică parte din această situaţie. Dincolo de aspectul consecinţelor retragerii plângerii, România se confruntă cu lipsuri acute în ceea ce priveşte protecţia victimelor violenţei domestice, pornind de la interesul acordat de autorităţi centrelor de refugiu pentru victime şi terminând cu mentalitatea de tipul „Lasă, că poate se împacă ei…”.

„Ştiu că există un pachet legislativ în discuţie în momentul de faţă, între Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii. Pachetul respectiv tocmai lucrul acesta trebuie să îl facă, să pună în aplicare prevederile din Convenţia de la Istanbul. Eu sper ca până în toamnă acest pachet legislativ să intre în discuţia Parlamentului, pentru că ceea ce propun eu e doar o mică rezolvare. De exemplu, în discuţiile cu ONG-urile care sunt foarte implicate şi bătăioase în lupta împotriva violenţei domestice, un lucru pe care statul nu îl are în vedere sunt acele centre în care se pot refugia victimele. Unele dintre ele care au fost deschise de-a lungul timpului s-au închis. De ce? Pentru că nu au avut nicio susţinere financiară din partea statului. Şi, aici trebuie să recunoaştem că foarte puţini, atunci când intră bugetul în discuţia Parlamentului ne uităm şi câţi bani sunt alocaţi către această problemă”, explică deputatul PNL.
„Ceea ce este clar este că date despre violenţa domestică, despre numărul femeilor, despre locul, comunităţile unde se întâmplă mai des genul acesta de violenţă domestică, există. Şi, dacă ele există, se întâmplă asta doar datorită ONG-urilor, care se ocupă de această problematică. Pentru că inclusiv autorităţile au această atitudine de `Lasă, că poate se împacă ei…`. Aici avem şi o problemă de mentalitate”, încheie aceasta.

Când ar putea intra în vigoare modificarea Codului Penal? Deputatul PNL speră ca proiectul să treacă în sesiunea parlamentară de toamnă şi să nu se lovească de faptul că este o propunere a unui parlamentar din opoziţie, ci să primeze importanţa unei astfel de măsuri.

„Eu vreau să cred că în sesiunea din toamnă va intra în discuţie propunerea mea. Mai vreau să cred un lucru, acela că nu va fi respinsă doar pentru că vine din partea unui membru al opoziţiei. Şi asta o spun optimist, pentru că atunci când am depus modificarea, aceasta a venit însoţită de o listă de semnături de la alţi parlamentari şi am luat semnături şi din PSD şi din ALDE. Şi, cei care au semnat, au salutat iniţiativa”, susţine Adriana Săftoiu.

În România, o femeie este bătută la fiecare 30 de secunde

În tot acest timp, statisticile oficiale arată că violenţa asupra femeilor ocupă, în România, primul loc în ceea ce priveşte cazurile de violenţa domestică. Potrivit studiului din 2014 al Agenţiei Europene pentru Drepturile Fundamentale privind violenţa asupra femeilor, 3 din 10 românce au fost agresate fizic, verbal sau psihic începând cu vârsta de 15 ani. În realitate, însă, numărul lor este mult mai mare. Cifrele oficiale cuprind doar cazurile de violenţă care ajung în atenţia autorităţilor. Acest lucru este susţinut şi de reprezentanţii asociaţiilor care se ocupă de femeile victime ale violenţei domestice.

„Dacă ne referim la numărul persoanelor care vin la şedinţele de recuperare şi consiliere, în raport cu numărul de apeluri telefonice, acesta este mic. Primim, pe an, undeva la 400 de apeluri şi e-mailuri, dar dintre acestea doar 100-150 ajung să vină efectiv să solicite un sprijin. Multe dintre ele se rezumă doar la spijinul primit prin intermediul telefonului sau al e-mailului”, a explicat pentru Gândul Mihaela Mangu-Darvariu, preşedintele Asociaţiei ANAIS, precizând că aceste procente sunt datorate inexistenţei, la nivel naţional, a unui număr suficient de asociaţii şi centre de ajutor şi a adăposturilor pentru femeile aflate în pericol.

Potrivit unui sondaj INSCOP, 30% dintre români sunt de acord cu afirmaţia că „femeile mai sunt bătute şi din vina lor“, iar 6,4% susţin că „un bărbat care nu-şi bate femeia nu o iubeşte cu adevărat“, în timp ce 7,3% sunt de acord cu afirmaţia că „femeia este proprietatea bărbatului“. Potrivit aceluiaşi sondaj, 8,1% dintre respondenţi cred că „bătaia este ruptă din rai“.

Gândul a scris pe larg despre amploarea fenomenului violenţei domestice asupra femeii, arătând cu date oficiale că, după schimbarea legislaţiei, acestea reprezintă 91% dintre victimele care depun cereri de protecţie.

În perioada 2012-2014, în România au fost emise 4.305 ordine de protecţie, cele mai multe în Bucureşti şi în judeţele Bacău, Iaşi, Prahova şi Vaslui. Studiul pe 2013 al Reţelei pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor arată că 91% dintre cererile de ordin de protecţie provin de la femei şi doar 9% de la bărbaţi. Dintre femeile care depun o astfel de cerere, 11% îşi retrag plângerea.

98% din cazurile luate în considerare pentru emiterea unui ordin de protecţie au fost certificate medico-legale emise pentru sub 20 de zile de spitalizare, pentru lovituri şi alte violenţe, mai arată studiul.

Conform Raportului Inspecţiei Judiciare a CSM, cele mai multe cazuri judecate pentru emiterea unui ordin de protecţie au avut loc în perioada 2012-2014 în instanţele din Bucureşti (630), din judeţul Bacău (245), judeţul Iaşi (231), judeţul Prahova (220) şi judeţul Vaslui (194). Cele mai puţine astfel de cazuri s-au înregistrat în instanţele din judeţele Caraş-Severin (8), Harghita (24), Călăraşi (24), Vrancea (25) şi Bistriţa Năsăud (31).

gandul.info

Despre Autor

Articole asemanatoare

Comenteaza

*