default-logo

Jurnalismul în linia întâi, mai periculos ca oricând

AFP reporter Sammy Ketz, takes cover during snipper fire in the ancient Syrian Christian town of Maalula, on September 18, 2013, scene of recent fighting between pro-government troops and rebel forces. Ketz and a photographer were reporting on the town which lies around 55 kilometres (34 miles) from Damascus and which is strategically important for rebels, who are trying to tighten their grip on Damascus. Maalula is one of the most renowned Christians towns in Syria, where many of its inhabitants speak Aramaic, the language of Jesus. AFP PHOTO/ANWAR AMROANWAR AMRO/AFP/Getty Images

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor a dat publicității, în luna februarie, un Raport în care arată că alături de ziariștii aflați în zonele de conflict, și cei din state în care nu există violență deschisă dar acționează actori non-statali conflictuali sunt în pericol, în special din cauza declinului statului de drept și al apelului oficialităților la liber-profesioniști care servesc scopurilor acestora, arată hindustantimes.com. „Colapsul structurilor politice clasice, activitatea sporită a milițiilor de tot felul, eșecul guvernelor occidentale de a instaura echilibrul în zonele cu regimuri represive și maniera în care tehnologia afectează grav industria știrilor au creat un peisaj tot mai amenințător pentru jurnaliștii profesioniști, din 1990 încoace”, punctează documentul.
În ultimii 16 ani, ziariștii au devenit ținte ale violențelor de toate felurile, de la răpiri la asasinate, unul dintre cele mai sângeroase exemple fiind decapitarea filmată a corespondentului „Wall Street Journal”, Daniel Pearl, în Pakistan, în 2002. „Acesta a fost semnalul unei ere în care ziariștii sunt folosiți ca pioni de către forțele violente non-statale în războiul lor asimetric cu puterile străine. Jurnaliștii sunt prinși între focuri politice sau luați la ochi de cartelurile de droguri. Iar tehnologia care a ajuns să facă jurnaliști din oameni obișnuiți facilitează în paralel și supravegherea sau urmărirea profesioniștilor media”, notează Raportul.
Există și unele semnale pozitive în tot acest tablou sumbru. „Cred că legăturile dintre ziariști sunt mult mai puternice astăzi decât erau în urmă cu un deceniu și chiar decât cu cinci ani în urmă. Oamenii lucrează împreună mult mai mult și cred că asta este crucial”, consideră jurnalista Judith Matloff, de la Școala de Jurnalism a Universității Columbia. Mai mult, numeroase organizații non-guvernamentale trag ritmic semnale de alarmă referitoare la soarta jurnaliștilor expuși pericolelor doar pentru că-și fac meseria, ajungându-se chiar la inițiativa înființăriii unui organism internațional care să aibă în atribuții exact acest aspect tot mai îngrijorător, care a ajuns o problemă a întregii opinii publice din lume.

Roxana Istudor

Despre Autor

Comenteaza

*