default-logo

Jurnalistul Nicolae Dolângă a trecut la cele vesnice

Adaugat pe 22 Ian 2017
De :
Comentarii oprite

img_20161219_201629Mama mea, țărancă, fiica lui Truț Pănduru – descendent din pandurii lui “pașandin Tudor”, spunea: “Dacă pământul ar fi avut obrăni, l-aș fi luvat în șăle.”

Nicolae Dolângă

Scriitorul, etnologul, folcloristul, ziaristul și omul de radio Nicolae Dolângă s-a născut la Dalboşeț, în județul Caraş-Severin la 18 septembrie 1942, din părinții Ştefan şi Elena într-o familie cu vechi tradiții culturale și sociale.
A copilărit în casele bunicilor şi părinților, alături de sora sa Sofia şi fratele său Truț. A fost educat şi crescut în evlavia și credința ortodoxă. A fost dus la biserică de bunicul său Novac, unde tatăl său era cantor.
A urmat școala elementară din Dalboşeț, gimnaziul la Bozovici și liceul teoretic la Orșova alături de viitoare personalități ale vieții culturale și sociale românești ca generalul Ioan Talpeş și Pitulescu. Absolvent al facultății de filologie, secția româno-germană la Universitatea din Timișoara în 1965.
Încă din facultate s-a remarcat prin talentul literar , un exemplu în acest sens fiind premiul national obținut în 1964 la Concursul Revistei Viața Studențească unde , din 500 de concurenți din toată țara, poezii, schițe și reportaje, a obținut locul doi, într-o companie aleasă, locul întâi fiind obținut de Ana Blandiana iar locul trei de Adrian Păunescu.
S-a angajat ca redactor la Radio Timișoara, la absolvire, unde a lucrat ca și redactor realizând emisiuni ca „Izvoare fermecate” , „Peisaje culturale”, „Viața literară şi religioasă „. A cutreierat (străbătut ) şi cercetat zonele folclorice ale Banatului în județul Timiș, Caras-Severin, Arad, Hunedoara și Mehedinți unde a descoperit nestemate ale folclorului străbun arhaic și etnografice inedite, necunoscute. Astfel au fost aduse și au rămas în fonoteca de aur a Radioului Românesc emisiuni unice , document pentru istoria și tradițiile culturii românești.
Datorită trudei sale se păstrează înregistrări inedite cu Achim Nica, Floarea Buritoni , Luca Novac, Dumitru Fărcaş, Ana Pacatiuș, Traian Jurchelea, Florentina Iosif, Elena Jurjescu, Maria Sadova, Ion Luican și rapsozi populari care au memorat și interpretat obiceiuri și datini străvechi, de exemplu Iosif Cireșan din Duleu, judetul Caras-Severin, Dumitru Popovici din Rudăria, Caraș –Severin, Ioan Lasca din Șiria, judetul Arad și foarte mulți alții.
Când s-a închis Radioul Timișoara, între anii 1985-1990, a lucrat ca cercetător și Director al Secției de Etnografie și Folclor a Muzeului Banatului, apoi s-a întors cadadi-2 redactor la Radio Timisoara unde a fost Șeful Secției Culturale, ulterior Redactor Șef și Directorul Radioului Timișoara până a ieșit la pensie.
După îndelungata activitate de studiu și cercetare , descoperirile și experiența dobândită, intre 1996-2000, în timpul studiilor doctorale, a realizat Teza de doctorat „Țara Almăjului” Monografie – Cadru Geografic și Istoric, Cadru Etnografic și Cultura Materială, la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Istorie și patrimoniu în 2002.
A colaborat la Cronica Iași, Orizont Timisoara, Scrisul Bănățean, România Literară București, Steaua Cluj, Tribuna Cluj, Luceafărul București, Ramuri, Transilvania, Familia Oradea, Radio Timișoara și București.
A publicat volumele de versuri : – Țărmul cuvîntului -1975 – Veghe Solară -1980 – Simple Miracole – 1981 – Cea mai frumoasă uitare – 1985 – Orologii de iarbă- 1997, în volumul colectiv: Lirica timișoreană 1970,
Volume de etnologie : Țara Nerei: Mit și Pluralitatea timpului 1995, Repere etnografice și etnologice 1995, Țara Almăjului. Studiu Monografic 2000, Pluralitatea timpului, 2003.
Aprecieri ale criticilor: Laurențiu Ulici, Alexandru Ruja, Cornel Ungureanu,
și face parte din următoarele lucrări :

– Din galeria personalităților bănățene
– Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin
– Dicționarul etnologilor români
– Scriitori si lingviști timișoreni
– Mass-media din Timișoara decembrista
– Ghidul mass-media din România
– Scripta manent- Scriitori din Radio
– Dicționar al scriitorilor din Banat
– Timișoara literară
Activitatea litarară și profesională i-a fost apreciată de mari personalitați române, de exemplu : de la scriitorul Ion Agârbiceanu până la fostul președinte al României Ion Iliescu, ministrul Mircea Geoană și chiar patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.
A conlucrat cu mari personalitati din Timișoara și Banat. De exemplu Ion Marin Almăjan – directorul Editurii Facla, Alexandru Ruja – prof. Doctor la Universitatea de Vest, Dumitru Popovici – director al Finantelor, Ioan Mihai – rectorul Universitații de Vest, Ioan Păun Otiman – rectorul Universității de Stiinte Agricole – presedintele al Academiei Române, si multi, multi altii.
S-a înțeles bine cu toți vecinii din Calea Sagului și Ciarda Roșie, fiind totdeauna o prezență jovială , cordială și cu spirit pacificator.
Și-a educat familia în spiritul bunului simț, toleranței, empatiei, întrajutorării, corectitudinii, punctualității, respectării cuvântului dat, mărinimiei și iertării.
Dupa primul volum de poezie, Țărmul Cuvântului, dedicat copilului, Sorin, criticul Tohăneanu a spus: “autorul se rânduește printre acei poeți-din nefericire: tare puțini-care știu că și cuvintele au un țărm”.
Din Cea mai frumoasă uitare: “STRIGĂTUL”– Apele nopții-
Scobituri de zări,
Cearcăne.
Cât de repede strigătul
Umple spațiul cu linii!
“AMINTIRILE”, IARNA- Amintirile stau, limpezite,
La masa de brad,
Pe masă cuvinte
Pline de tâlc.
Asa cum spunea el, Nicolae Dolângă
Cităm din volumul filozofic Pluralitatea Timpulu:
“De ce existam? Raspunsul îl da etnologia: Pentru că putăm un mister care nu ne aparține. Cu cât devine mai sofisticată, societatea este mai vulnerabilă datorita pericolului blocării sistemului informațional.
Toate acestea pentru noi sunt un limbaj. Ele sunt în existență si dincolo de ea. Prilejul de a cauta în universul nostru expresia lor este Iertarea ce ne-o dăruie Creatorul odata cu Fiul Său si iubirea. Recunostinta noastra ia chipul vesniciei, iar in unitatea de timp pe acela al sfielii, smereniei, rugăciunii si lacrimei.
Acum slobozește, Doamne, pe robul Tău!”

Despre Autor

Articole asemanatoare