default-logo

Libertatea presei – 2016, unul dintre cei mai violenți ani  interviu cu Matthew Sanders, Președintele Societății Interamericane de Presă

Asasinate, agresiuni și amenințări
–  Domnule Președinte, mai întâi, vă rog să primiți cele mai bune urări de fericire, sănătate, pace și prosperitate pentru acest nou an. Împreună cu aceste urări, vă rog să primiți și mulțumirile mele pentru acordarea acestui interviu.

– Vă mulțumesc mult pentru că îmi permiteți, în numele SIP, să împărtășesc cititorilor dumneavoastră opiniile cu privire la libertatea presei în cele două Americi și, de asemenea, și eu vă doresc un an prosper, cu multe reușite.

– SIP este o organizație dedicată apărării libertății de expresie și a presei din Alaska până în Țara de Foc. Cum a fost anul 2016, în raport cu 2015 și față de ultimii cinci ani?

– Așa cum am prezentat și în mesajul meu de sfârșit de an, în luna decembrie a anului trecut, 2016 a fost un an apăsător și turbulent pentru organizarea și libertatea presei. În rezumat, 2016 a fost unul dintre cei mai violenți ani pentru presă; 24 de jurnaliști au fost asasinați și, de aceea, pentru aceste crime, SIP a solicitat investigații profunde pentru a avertiza că cei rsponsabili trebuie judecați, astfel ca aceștia să nu rămână cu impunitate. Sub aspect pozitiv, am reușit ca un caz emblematic din Columbia, investigat de SIP, să fie admis la Curtea Interamericană a Drepturilor Omului, înregistrându-se astfel un proces de litigiu pentru 2017. De asemenea, în lumea globalizată în care trăim, 2016 a fost un an important pentru stabilirea parteneriatelor cu socitetățile /firmele producătoare de servicii, pentru realizarea de acțiuni comune cu asociațiile naționale de presă și am acordat maximă atenție unui plan de reorganizare și planificare strategică a organizației, în conformitate cu misiunea ei de apărare și protejare a libertății presei. Cât privește anul 2015 și ultimii cinci ani, cazurile de violare a libertății presei au continuat să se repete și, în anumite situații, rămâne aceeași situație în ce privește relația cu guvernele puțin tolerante cu critica. Tema violenței împotriva jurnaliștilor, în special asasinatele, agresiunile și amenințările, continuă să fi o problemă majoră pentru SIP.

În opinia dumneavoastră, care vor fi cele mai mari provocări pentru 2017, riscuri majore pentru presă, față de care asociațiile de jurnaliști din toată lumea în general și SIP în special ar trebui să reacționeze, pentru a apăra libertatea presei și pentru a garanta dreptul publicului la informare?

– Anul 2017 l-am întâmpinat cu același angajament pe care îl avem dintotdeauna. Vom continua să denunțăm, indiferent de țară, riscurile cu care se confruntă jurnaliștii care se expun agresiunilor fizice și amenințării cu moartea, precum și răspunsul limitat și ineficient al statelor, pentru a proteja exercitarea profesiei și pentru a-i identifica pe cei care se fac responsabili de violență. Pentru Cuba, de exemplu, vom continua cu solicitarea noastră ca aceasta să fie inclusă în agenda de discuții a SUA, un angajament serios pentru garantarea libertății de expresie și eliminarea obstacolelor în exercitarea libertății presei. Dar și în cazul Ecuadorului și Venezuelei noi manifestăm contra persecuției mijloacelor independente de informare tipărite, electronice și digitale. Vom cere eliberarea din închisoare a jurnalistului și directorului Braulio Jatar, închis în Venezuela din septembrie anul trecut. De asemenea, vom continua cu angajamentul nostru de a oferi plus-valoare parteneriatelor noastre.

Care credeți că ar fi sarcina asociațiilor de jurnaliști, în contextul actual mondial – economic, politic, militar? Ce ar trebui să facă ziariștii din America Latină și, în același timp, din toată lumea, pentru a evita agresiunile săvîrșite împotriva lor, pentru a reduce situațiile de risc la adresa presei?

Considerăm urgent – și într-un anume fel, în cele două Americi deja este în aplicare – ca organizațiile de presă, împreună cu jurnaliști și de mijloace de comunicare, să lucreze solidar în scopul găsirii unor alternative pentru reducerea nivelului de insecuritate pentru jurnaliști, investigării actelor de violență și combaterii impunității. Pentru aceasta, se pot organiza seminarii regionale pentru a capacita jurnaliștii și editorii, pentru acoperirea temelor de risc înalt, etică și dezvoltare profesională. Cel mai important lucru rămâne însă denunțarea fără menajamente a fiecărei acțiuni care afectează exercitarea libertății presei.

În Statele Unite ale Americii, Constituția garantează libertatea presei. În America Latină există Declarația de la Chapultepec. În ce măsură respectiva Declarație garantează libertatea presei și siguranța jurnaliștilor din regiune?

Practic, toate Constituțiile țărilor din cele două Americi garantează acest drept fundamental al omului. Cu toate acestea, sunt câteva țări, protejate de legi adoptate în avantajul lor, cum sunt, de exemplu, Ecuador și Venezuela, care se folosesc de legitimitatea cenzurii și a altor violențe săvârșite contra libertății de expresie și a presei.
Declarația de la Chapultepec conține 10 principii referitoare la aceste libertăți, care trebuie să guverneze în toate societățile democratice. Acest important document interamerican, adoptat în anul 1994, este un instrument pe care îl punem la dispoziție societății, guvernelor și cetățenilor pentru a întări, o dată în plus, conceptul de liberă exprimare și libertate a presei. Iată ce se prevede în preambulul Declarației de la Chapultepec: „Numai prin libera exprimare și circulație a ideilor, prin obținerea și difuzarea informațiilor, prin posibilitatea de a adresa întrebări, de a prezenta și reacționa, de a fi sau nu a fi de acord, de a dialoga și confrunta, de a publica și comunica se poate menține o societate liberă. De fapt, SIP obișnuiește să invite președinți, politicieni și personalități relevante să semneze Declarația și să se angajeze că vor respecta principiile menționate în aceasta. Declarația de la Chapultepec a fost inspirată din Declarația Principiilor asupra Libertății de Exprimare, aprobată de Comisia Interamericană a Drepturilor Omului, din cadrul Organizației Statelor Americane, în 2001.

Societatea trebuie să se solidarizeze cu jurnaliștii

În opinia dumneavoastră, societatea în ansamblul său ar trebui să se solidarizeze cu jurnaliștii?
Este fundamental ca societatea să se solidarizeze cu jurnaliștii și să ceară respectarea libertății presei. Jurnaliștii sunt parte a societății și joacă un rol special în democrație. Dacă societatea rămâne tăcută în fața faptelor de violență contra mijloacelor de comunicare și a atacurilor contra jurnaliștilor nu însemană că așa este bine și că ar trebui să rămânem liniștiți în fața oricărei injustiții din a cărei cauză suferă cetățeanul.

Domnule Președinte, se poate vorbi azi, mai mult ca niciodată, despre un exces de poziționare ideologică a presei?

Nu aș spune asta. Istoric, mijloacele de comunicare au fost create pentru a sastiface nevoile politice într-un context care le-a făcut să existe. Întotdeauna, în toate epocile, au fost intenții de neutralizare a celor puternici; important este că în epocile moderne mijloacele de comunicare au avut tendința să se profesionalizeze. Întotdeauna există scuze în istorie; în cea mai recentă din America Latină am văzut cum multe guverne au creat mijloace proprii pentru a le utiliza nu ca beneficiu pentru libertatea presei, ci ca pe un instrument de propagandă. Oricum, într-un climat al libertății presei întotdeauna vor exista puteri și contraputeri, și exact acesta este contextul în care dreptul la libertatea de exprimare, curajul și cumulul de voci, că ne place sau nu ne place, este ceea ce prevalează.

Sunteți primul președinte al Societății Interamericane de Presă care nu provine din presa scrisă. Ce părere aveți despre rețelele sociale, jurnalismul civil, oportunitate sau amenințare?Mulți dintre profesioniștii informațiilor sunt contra și critică faptul că persoane fără nicio pregătire și practică de specialitate și-au luat rolul de jurnaliști.

Pentru că sunt considerat primul președinte digital al SIP, pot spune cu certitudine că transformarea presei digitale este una dintre principalele provocări ale industriei noastre și, de asemenea, pentru SIP, formată în principal din publicații care continuă să apară tipărite pe hărtie. Rețelele sociale sunt o realitate de care trebuie să ținem seama. Totuși, a lua drept adevărat tot ce se publică pe rețelele sociale și fără a corobora cu alte surse poate să ducă la propagarea de informații false, incorecte, defăimătoare și inexacte. Pe de altă parte, rețelele de socializare sunt o sursă de informare care ne poate oferi o splendidă și proaspătă panoramă de opinii. Subliniez că baza trebuie să fie coroborarea.

Înainte de a încheia acest interviu, cu permisiunea dumneavoastră, v-aș invita să adresați un mesaj pentru colegii mei din Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, dar și pentru toți jurnaliștii din țara mea.

În numele membrilor Societății Interamericane de Presă transmit o călduroasă și solidară îmbrățișare colegilor din Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Credem că vom putea întări relațiile, pentru a împărtăși experiențele noastre. Organizația noastră rămâne deschisă colaborării și vă mulțumim pentru interesul dumneavoastră de a face și mai mult cunoscută Societatea Interamericană de Presă.

Societatea Interamericană de Presă – SIP – a fost creată în anul 1926, la Washington DC. În prezent, 1.300 de publicații din cele două Americi sunt afiliate la SIP, cu un total de 43 milioane de exemplare tipărite și un număr foarte mare de cititori pe internet.

Interviu realizat de Elena Chiriță
(Revista UZP, nr. 6)

Despre Autor