default-logo

ONU – reforma Consiliului de Securitate Distribuție geografică echitabilă sau reprezentare regională?

Adaugat pe 10 Mai 2017
De :
Comentarii oprite

Reprezentantul Permanent al României la ONU a co-prezidat cea de-a patra reuniune plenară a Procesului de Negocieri Interguvernamentale

Reprezentantul României la Organizația națiunilor Unite, E.S Dr Ion Jinga a invitat statele membre ONU să reflecteze asupra distincției dintre sintagmele „distribuție geografică echitabilă” și „reprezentare regională”, a rolului crescând al grupurilor regionale și organizațiilor regionale în relațiile internaționale, în special în domeniul păcii și al securității, dar și asupra propunerii venite din partea unui număr semnificativ de țări privind reprezentarea trans-regională, cu perspectiva includerii unor criterii de reprezentare extra-geografică, precum dimensiunea statelor sau stadiul dezvoltării acestora. De asemenea, a sugerat definirea parametrilor unei eventuale extinderi a Consiliului de Securitate, precum și modalitatea prin care fiecare membru al Consiliului de Securitate ar putea accede la președinția rotativă a acestui for. Apelul ambasadorului român a fost făcut la cea de-a patra reuniune plenară a Procesului de Negocieri Interguvernamentale (IGN) privind reforma Consiliului de Securitate (CS) din cadrul celei de a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (AG), eveniment desfășurat în perioada 8-9 mai 2017, la sediul ONU din New York. Negocierile au fost conduse de către cei doi co-președinți ai procesului de reformă a Consiliului de Securitate: Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga și omologul său tunisian, ambasadorul Mohammed Khaled Khiari.
Reuniunea a avut ca temă identificarea conexiunilor între trei din cele cinci teme aflate pe agenda IGN – „reprezentarea regională”, „dimensiunea unui Consiliu de Securitate extins” și „categoriile de membri”, obiectivul urmărit de către cei doi co-președinți fiind aprofundarea graduală a substanței dezbaterilor privind reforma CS ONU.
Prima zi a sesiunii de negocieri a fost dedicată prezentării, de către state și grupuri de state cu interese și poziții asemănătoare, a pozițiilor actualizate privind temele aflate pe agendă. În cea de-a doua zi, discuțiile au avut un caracter interactiv, statele membre ONU având ocazia să își exprime punctele de vedere pe varianta revizuită a elementelor de reflecție prezentate de către cei doi co-președinți la reuniunea din aprilie 2017, reunite sub titlul „Elements of Commonality and Issues for further Consideration. Food for thought on the question of equitable representation and increase in the membership of the Security Council and related maters”.
În forma sa revizuită, documentul abordează toate cele cinci teme majore aflate pe agenda IGN și reflectă progresele înregistrate pe parcursul precedentele reuniuni din lunile februarie, martie și aprilie 2017. Circa 40 de vorbitori au luat cuvîntul în fiecare din cele două zile de dezbatere.
În intervențiile sale, ambasadorul Ion Jinga a subliniat că există un potențial semnificativ din partea țărilor membre ONU pentru reforma Consiliului de Securitate, însă progresele sunt condiționate de întrunirea celui mai larg posibil grad de acceptare politică („the widest possible political acceptance”) cu privire la modalitatea de reformare și finalitatea acestui proces. A reamintit că, în ciuda diversității vocilor actorilor internaționali, ONU se află într-un proces continuu de evoluție, fapt demonstrat și de înființarea, în ultimele două decenii, a Curții Penale Internaționale, Comisiei pentru Consolidarea Păcii și Consiliului pentru Drepturile Omului.
Diplomatul român a trecut în revistă evoluția și progresele realizate pe parcursul celor trei serii de reuniuni anterioare, ca urmare a angajării susținute a statelor membre în dezbateri și a acceptării de către acestea a principiului conform căruia „nothing is agreed until everything is agreed”. A reamintit că procesul de negocieri pe tema reformei CS depinde exclusiv de voința statelor membre ONU de a găsi soluții comune pentru cele cinci teme majore incluse pe agenda de reformă printr-o decizie a Adunării generale a ONU, în anul 2008.
Totodată, a propus aprofundarea discuțiilor pe marginea diverselor propuneri avansate de către statele membre, cu luarea în considerare atât a celor două categorii menționate în Carta ONU – membri permanenți și ne-permanenți – cât și a unor posibile variante intermediare care sa faciliteze avansarea negocierilor. Ca temă generală de dezbatere, a sugerat legătura dintre reforma CS și creșterea responsabilității, democrației, transparenței, reprezentativității și eficienței Consiliului de Securitate.
În ceea ce privește varianta revizuită a elementelor de reflecție, dezbaterile au confirmat interesul ridicat al statelor membre ONU față de acest document, fiind evidentă dorința marii majorități de a se avansa pe linia substanțierii acestora, participanții exprimând sprijinul pentru exercițiul propus de cei doi co-președinți. Persistă, însă, diferențe majore de opinii cu privire la abordarea unora dintre temele reformei CS ONU și finalitatea procesului. A fost confirmată disponibilitatea unei largi majorități de state de a contribui constructiv la rafinarea elementelor propuse de ambasadorii României și Tunisiei.
Următoarea sesiune de negocieri privind reforma Consiliului de Securitate este prevăzută să aibă loc în luna iunie 2017.

Elena Chiriță / UZPR

Despre Autor

Articole asemanatoare