default-logo

Personalități notorii ale neamului românesc

Renata Verejanu – Prințesa poeziei lirice !
Micii prinți din Chișinău,
Cu credința-n Dumnezeu,
Când li-i dor de mama, tata,
Vin cu toții la Renata!

Se știe că cele mai frumoase și haioase cuvinte în adresa unui confrate de condei se spun cu vârf și îndesat la lansări de carte, serate de creație, medalioane literare, alte manifestări cultural-literare. Dar cuvântul vorbit ca și pasărea zboară și nu fiecare reușește să-l prindă, să-l memorizeze, să-l analizeze și să-l sintetizeze pentru a-i aprecia creația la justa valoare a protagonistului evenimentului respectiv. Și subsemnatului acestor rânduri i-a fost dat să vorbească de mai multe ori despre activitatea literară și culturală a neobositei scriitoare, traducătoare, publiciste, redactoare, fondatoare și diriguitoare a mai multor ONG-uri din țară, organizatoare și prezentatoare a unui șir de Festivaluri culturale de anvergură de talie Internațională, Ambasador popular, Renata Verejanu, născută în comuna Verejeni, raionul Ocnița din Republica Moldova, dar să aștearnă cele spuse pe o coală de hârtie și să le prezinte pe altarul cititorului abia acum s-a încumetat să o facă.
Cu ceva ani în urmă când un prim-ministru desemnat își selecta candidații potențiali pentru ași forma guvernul pe care avea să-l conducă, personal într-un interviu radiofonic m-am dat cu părerea, că la postul de ministru al culturii candidatura poetei și omului de cultură Renata Verejanu ar fi cea mai potrivită. N-a fost selectată candidatura Renatei Verejanu, căci pe lângă calitățile incontestabile de manager pe ogorul culturii trebuia să mai facă parte și din partidul care forma puterea executivă, dânsa, însă, reprezenta societatea uman cultural-literară în ansamblu, ceea ce era „puțin” pentru un atare ministru?!
Ca să-i nominalizez în detalii activitatea vastă și multilaterală de scriitor, jurnalist, editor și activist obștesc al Omului de cultură Renata Verejanu mi-ar trebui zeci și zeci de pagini scrise, care și ele nu ar cuprinde întreg arealul creativ al protagonistului eseului dat. Și mai multe pagini de papirus aș avea nevoie pentru a-i mărturisi cititorului răbdător despre biografia neordinară dar și interesantă a colegei mele de condei Renata Verejanu. Cititorul nostru și cei interesați de viața și activitatea scriitoarei, și nu numai, se poate familiariza prin intermediul internetului, accesând mai multe site-uri de profil. Sincer să fiu, și mie mi-a fost interesant să-mi împrospătez memoria, recitind unele date ce vizează munca sisifică zi de zi a unei femei, care, transferând pe planul doi viața personală, a hotărât ca destinul său să fie marcat pe ogorul literar și cel social-cultural. Mai mult, am fost plăcut surprins, stare de lucruri obișnuită pe la noi, cât de mult și pe bune a fost și este apreciată activitatea scriitoricească și cea civică a Renatei Verejanu peste hotarele țărișoarei noastre și cum se fac, nimic de mirare, unele mijloace de informare să le treacă cu vederea. Așa, ca la noi, vorba ceea cu „… capra vecinului”. În pofida unor vânturi neprielnice, Renata Verejanu continuă să făurească noi creații de valoare.
Astăzi, Renata Verejanu are în palmaresul său creativ zeci și zeci de cărți și opere alese editate, prezentate, apreciate, menționate și premiate în cadrul Saloanelor Internaționale de Carte, zeci și zeci de referințe de apreciere, zeci și zeci de Festivaluri și Serate de Creație, alte manifestări literar-culturale organizate și prezentate personal de Domnia sa, multiple premii și onoruri naționale și internaționale pentru activitatea prodigioasă multilaterală. Renata Verejanu a fondat ca să editeze regulat Revista „Micul Prinț” și ziarul „Copiii Europei”. De o mare popularitate se bucură Festivalul – Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț”, așteptat cu mult drag și de către copii și de părinții și profesorii lor. Despre Renata Verejanu au scris și s-au pronunțat cu satisfacție personalități marcante ale scrisului și culturii românești ca: Mihai Cimpoi, Eugen Doga, Vasile Bahnaru, Nicolae Dabija, Iulian Filip, Ion Druță, Laurențiu Ulici, Vasile Tărâțeanu, Ioan Barbu, Petre Rău, Tudor Palladi, Aliona Grati, Nina Corcinschi, Victor Prohin, Galina Furdui, Mariana Bahnaru, George Călin, Melania Cuc, Victoria Milescu, Ovidiu Bușnilă, Claudia Partole, Ion Ciocanu, Nina Josu, Vasile Ciubuc, Nina Slutu-Soroceanu, Maria Tonu, Călina Trifan, Natalia Croitoru, Lidia Grosu, Victor Ladaniuc, Veronica Popa, Elena Dabija, Larisa Arseni, Irina Stavschi ș.a. Și titanii poeziei ruse Andrei Voznesenschi și Evghenii Evtușenco au selectat cuvinte emoționante în adresa versului liric al poetei române basarabene Renata Verejanu, cu care a luat cunoștință și s-a împrietenit la Moscova în anii de studii la Institutul Internațional de Literatură „Maxim Gorki”, pe care i-a urmat după absolvirea cu succes și a  Facultății de Inginerie Economică a Institutului Politehnic din Chișinău, (azi, Academia de Studii Economice din R. Moldova și Universitatea Tehnică din Moldova). Cele mai prestigioase ziare și reviste „Literaturnaia Gazeta” (Литературная газета), „Comsomoliscaia Pravda” (Комсомольскaя Правда), Smena ș.a. îi solicită și-i publică pagini de poezii semnate de Renata Verejanu. Mai mult, editura Molodaia Gvardia din Moscova se încumetă să-i editeze cartea de poezii Do liubvi (Până la dragoste), care îi și aduce autoarei Renata Verejanu Premiul Literar Internațional „Maxim Gorki”! Cărți editate, poezii, proză, eseuri, cronici, interviuri și cugetări publicate, trofee, premii, diplome și titluri obținute, ecouri de rezonanță mondială, aprecieri după aprecieri de oameni versați în literatură, artă și cultură, dar, puțină lume cunoaște cu ce preț le-a obținut Domnia Sa, Renata Verejanu, Om Emerit, membru al Uniunii Scriitorilor și Uniunii Jurnaliștilor din Moldova.
Se știe, că adevărul spus adesea îi poate juca festa omului. Așa s-a întâmplat și cu Renata Verejanu când a fondat în 1988 „Cenaclul Grai Matern”, și care s-a aflat în acele zile pe baricadele renașterii naționale, în lupta pentru drepturile omului și democrație. Anume „Cenaclul Grai Matern”, l-a înaintat pe titanul literaturii române, academicianul Mihai Cimpoi candidat în deputaţi la primele alegeri independente. Evident, că autoritățile de partid și sovietice de pe timpuri nu se puteau împăca și trece cu vederea o atare viziune de idei și activitate nedictată de sus. Renata Verejanu devine incomodă în înțelesul deplin al cuvântului și-i este blocată activitatea editorială chiar după apariția primei cărți de poezii „Până la dragoste” în anul 1979. Dânsa însă, ca un luptător înflăcărat al cuvântului românesc își citește versurile sale la multiplele întâlniri cu publicul îndrăgostit de versul liric prin biblioteci, cămine culturale de prin sate și orașe, la instituțiile de învățământ școlar și universitar, peste tot unde scena oficială și cea improvizată, cu și fără microfon era așteptată. Mai mult, poemele Renatei Verejanu sunt publicate în cele mai prestigioase ziare și reviste locale, unionale și internaționale, fiind traduse în peste 20 de limbi ale lumii (engleză, franceză, spaniolă, chineză, arabă, germană, rusă, italiană etc.)  cu un tiraj de sute de mii de exemplare. Dar, așa cum pe lume totu-i trecător, și regimul dictatorial diabolic se prăbușește și începe o nouă epocă a vieții Homo sovieticus. Renata Verejanu, aidoma unui vulcan care a mocnit și răbdat ani la rând, începe să-și folosească potențialul creativ într-o ascensiune neordinară, editând carte după carte, fondând reviste și organizații obștești, implementând cu succes sute de proiecte de nivel local, național și internațional pentru copii, adolescenți și tineret din Republica Moldova, cât și din România, Ucraina, Polonia, Bulgaria, Belarus, Georgia, Turcia, Armenia, Slovenia, Cehia, Slovacia, Italia, Germania, Federația Rusă, Egipt, Argentina, Peru, Coreea de Sud, SUA etc. Despre personalitatea scriitoarei și Omului de cultură Renata Verejanu se vorbește cu dragoste și interes la diverse Congrese, Conferințe, Seminare, reuniuni și trening-uri locale și internaționale. Numele Renatei Verejanu devine cunoscut și solicitat de către Adunarea Parlamentară al Consiliului Europei (Strasbourg) și UNESCO (Paris)! Domniei sale îi sunt organizate simpozioane și festivaluri literare și culturale, iar Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei organizează Conferința științifică „Poeta Renata Verejanu, promotoarea valorilor naționale în cultura și în procesul educațional al tinerei generații”.
Activitatea amplă a scriitoarei și Omului de cultură Renata Verejanu este pe larg reflectată și în  Bibliografia „Poetul metaforei în flăcări – Renata Verejanu”, editată de biblioteca municipală B.P.Haşdeu.
Recunoscându-i meritele în activitatea prodigioasă de Om al scrisului și culturii românești, Academia Europeană a Societății Civile, în parteneriat cu Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, Primăria Chișinău și Asociația Națională a Oamenilor de Creație din Moldova a lansat Festivalul Internațional de Poezie – Renata Verejanu, ce se desfășoară cu succes și astăzi, adunând în sălile bibliotecilor, căminelor culturale, instituțiilor de învățământ general și universitar sute și mii de oameni, cultivându-le frumosul de pe lume – Măria sa:Poezia!

Ion Cuzuioc,
medic și scriitor

Despre Autor

Articole asemanatoare

Comenteaza

*