default-logo

PERSUASIUNEA PRIN SIMBOLURI

Adaugat pe 31 Iul 2016
De :
Comment: Off

10-tehnici-de-manipulare-ale-politicienilor-asupra-mass-media-1390320584Texte și contexte

Dicționarul explicativ al limbii române definește, cu sobrietatea specificã unei ample lucrări de sinteză, sec și lapidar, PERSUASIUNEA ca fiind „acțiunea, darul sau puterea de a convinge pe cineva să creadă, să gândeascã sau să facă un anumit lucru“ (fr. – persuasion).
La fel de sec este definitã și noțiunea de SIMBOL — „semn, obiect, imagine etc. care reprezintã indirect (în mod convențional sau în virtutea unei corespondențe analogice) un obiect, o ființã, o noțiune, o idee, o însușire, un sentiment (în literaturã și artă), procedeu expresiv prin care se sugerează o idee sau o stare sufletească și care înlocuiește o serie de reprezentări“.
Fiecare dintre aceste două noțiuni luatã în parte are propria sa putere de a contura reacții existențiale comportamentale și filosofice, dar împreună puterea lor se multiplică, ele conturând unghiuri de abordare și planuri de definire socio-umană cu totul și cu totul altele, mult mai complexe și cu impact ridicat asupra indivizilor sau comunităților umane.
De când există omenirea, unii au încercat sã-i pãcăleascã pe ceilalți pentru a-și atinge scopuri nu de puține ori meschine.
Interese individuale sau de grup, politice sau economice au determinat specialiștii (mai ales în comunicare) să recurgă la metodele cele mai subtile pentru atingerea intereselor proprii sau pe ale celor care i-au mandatat.
A trata persuasiunea prin simboluri, fie chiar și exhaustiv, este ca și cum ai deschide Cutia Pandorei; nu poți ști niciodatã ce poți descoperi înăuntru și, mai ales, nu vei ști cum să introduci înapoi în cutie ceea ce ți-a scãpat.
Trăim într-un univers de simboluri. Tot ceea ce ne înconjoară este, sau poate fi codificat, pentru a ne stimula gândirea abstractă sau, dimpotrivă, creativitatea. Am început deja sã ne dorim să fim mințiți („minte-mă, dar fă-o frumos”). Este, de fapt, ceea ce speculează aceia ce folosesc persuasiunea prin simboluri pentru a-și urmări interesele. Se vând pe bani buni iluzii, utilizându-se pentru aceasta cele mai noi cuceriri ale tehnicii.
Practic, nu există domeniu în care sã nu funcționeze, cu mai mult sau mai puțin succes, persuasiunea prin simboluri.
Domeniile politic, economic, comercial, militar, educațional, informațional, confesional, sentimental, dar nu numai, sunt câteva dintre cele în care un simbol bine plasat — adică, atunci când, unde și cum trebuie — poate convinge speculând reacții și sentimente de genul curiozității, vanității, spiritului de economie, de competiție, dorinței de dominare, de a place, de a impune sau de a crea iluzia supunerii.
Folosesc persuasiunea prin simboluri: armata, serviciile speciale de propagandă, biserica, sectele religioase, comercianții a tot felul de produse, toate tipurile de ghicitori și vizionari, politicienii, artiștii plastici, mai ales creatorii de artă angajată, jurnaliștii, scriitorii.
Când a început acest proces, pentru „convingerea“ celor din jur cã trebuie sã se supunã unor abstractizãri extrapolate la concretul cotidian, este greu de apreciat.
Cu siguranță, piramidele egiptene, prin simbolistica lor, au convins contemporanii despre inexorabil — nu degeaba un filosof arab afirma în urmă cu peste 1000 de ani: „Omenirea se teme de timp, iar timpul, de piramide“.
Mai târziu, simbolul crucii a polarizat în jurul său o întreagã filosofie ce continuă să guverneze prin persuasiunea promovată în numele credinței, de trei mii de ani, miliarde de oameni de pe întreaga Planetă. Afirmația este valabilă și în cazul semilunei.
mass-media-press-ulive.ro-trasmisii-live-streaming-live-cu-telefonul-ulivePutem spune fără riscul de a greși că tot ceea ce a trebuit sã fie promovat ca element de noutate în memoria și conștiința umanității a fost cultivat în mintea și sufletul omului prin persuasiune, utilizându-se, dupã caz, simboluri încifrate promovate pe principiul „crede și nu cerceta“ sau firești și simple până la absurd, născând suspiciuni inițiale, acceptate mai târziu, dupã generații, ca pe niște lucruri firești, perfect integrate în filosofia și comportamentul a generații și generații de oameni.
Pe măsura dezvoltării socio-economice și culturale a societãților umane, informația a devenit un produs care se cere constant, se vinde și se consumã ca orice marfă.
Amestecul dintre adevăr și minciunã poate și trebuie să fie — dacă persuasiunea operează eficient — un melanj savant între adevăr și fals. Simbolistica este cea care poate da o mână de ajutor eficientă și convingătoare. Sunt folosite drept simboluri orice coduri vizuale, filosofice, morale, religioase, comportamentale, culturale.
Astăzi, mai mult ca oricând, grație virtuților fără precedent ale mass-media, informația poate fi subtil falsificată, folosită în diverse scopuri. Dependența tot mai mare a omului de informația zilnică, „oboseala“ de a mai decela adevărul îl fac în aceeași măsurã vulnerabil la manipulare, expus deci persuasiunii prin simboluri.
Despre cum poate fi convins un luptãtor să acționeze în fața inamicului explica în urmă cu peste 2500 de ani generalul chinez Sun Tzî, cel care a pus bazele teoretice ale dezinformării, utilizând în multe dintre principiile enunțate persuasiunea prin simboluri.Vom prezenta câteva dintre aceste norme „actualizându-le“:
— „discreditați tot ceea ce este mai bun în țara inamicului“ (educația, cultura, economia, comerțul sunt depășite);
— „semănați discordia și creați condiții de dispute între cetățenii țãrii inamice“; „ridiculizați tradițiile adversarilor voștri“ (discreditați-le simbolurile, tradițiile, cutumele, idealurile și năzuințele, determinându-i să creadă că, dacă vor continua să cultive asemenea valori, nu vor mai fi moderni, europeni etc.).
Chiar dacă, în esența lor, principiile și regulile enunțate și comentate mai sus au rămas valabile, prin descoperirea tiparului, apariția ziarelor, cărților, revistelor, radioului, televiziunii (socotită unanim paradisul dezinformării și persuasiunii prin simboluri!), Internetului (cu aparență de obiectivitate, dar controlat de organisme specializate în persuasiune!) s-au creat numeroase posibilități pentru ca informația să fie „prelucrată“, să devină persuasivă, să se îndepărteze chiar până la opusul realității de ceea ce ar trebui să reflecte. Site-urile de socializare sunt sosul primordial în care se nasc întotdeauna manipulările.

Marian Tudor/ Revista UZPR. nr. 3

Despre Autor

Articole asemanatoare