default-logo

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

Crucea, poetul și…fizicianul!

1. Crucea este simbolul credinţei creştine şi al pătimirii celor care au fost pironiţi pe ea pentru crezul puternic al mântuirii prin suferinţă. Crucea mai este şi un simbol al bărbăţiei – vezi expresia populară „este ca o cruce de voinic”. Ce alt simbol s-ar fi potrivit mai bine pentru evocarea respectului şi recunoştinţei noastre faţă de eroii şi martirii care şi-au jertfit viaţa, cu credinţă şi curaj pentru apărarea pământului străbun al patriei şi pentru neatârnarea neamului românesc? Aşa cum se spune în popor, ei şi-au dus crucea până la capăt, cu credinţă şi jertfă.
„Pro Memoria” 1949-1945
revista românilor persecutaţi, refugiaţi şi expulzaţi
sau deportaţi pe motive etnice

***

2. Marele fizician Albert Einstein în nenumărate rânduri îşi exprima credinţa în tr-un supranatural, numit Dumnezeu. El avea câteva citate rămase istorice:
„Sunt un necredincios profund religios”;
„Dumnezeu nu joacă zaruri cu Universul”;
„Religia fără ştiinţă este şchioapă”;
„Ştiinţa fără religie este oarbă”
Văzând armonia cosmosului pe care nu o pot înţelege cu mintea mea umană, limitată, pot spune că există un Dumnezeu creator; sunt unii oameni care afirmă că nu există Dumnezeu. Ceea ce mă înfurie cel mai mult este faptul că mă citează pentru a susţine o astfel de convingere.
Albert Einstein (1879-1955),
fizician teoretician, apatrid din 1896, elvețian din 1899,
emigrant în SUA din 1933, naturalizat american din 1940

***

3. Poetul Adrian Pǎunescu înainte de a muri a precizat cǎ dupǎ plecarea sa, oamenii vor înţelege pe de-a-ntregul cine a fost cu adevǎrat. în cadrul marii manifestǎri a Cenaclului Flacǎra a promovat talentele tinere ale României. Acolo, în aceste adevǎrate sǎrbǎtori naţionale – totul pǎrea magic, pur şi etern – iar conducǎtorul avea o fire vulcanicǎ. Ultima lui poezie transmisǎ unui amic din diasporǎ îl caracterizeazǎ întocmai – ea fiind un testament literar al poetului. ”Eu recunosc cǎ am fǎcut greşeala / De a slǎvi prea mult conducǎtorul / Fǎcându-i ode şi-ndemnând chiar sala / (sǎ cânte)Partidul,Ceauşescu şi Poporul. Dar nu uitaţi cǎ tot eu sunt cel care / L-am criticat şi-am insuflat dorinţa / De libertate, bunǎstare şi schimbare / Subtil, necenzurându-mi conştiinţa. / Am fǎcut şi mult bine-n stânga-n dreapta / Atât cât s-a putut, fǎrǎ sǎ-mi pese / Periclitându-mi starea, familia şi casa / Dar toate s-au uitat şi-s fapte şterse / De-aceea spun ca ultimǎ dorinţǎ / Sǎ mǎ iertaţi de v-am greşit vreodatǎ / Si-mi fac adânc proces de conştiinţǎ / Cǎci nu e om pe lume fǎrǎ patǎ. Aş vrea ca sǎ rǎmân în mintea voastrǎ / Doar un poet ce şi-a iubit mult ţara / Ce a descoperit şi şlefuit talente / Ce-au scormonit prin inimi cu chitara / Trecutul mi-l asum şi nu mi-e teamǎ / Nici nu mi-a fost, nu-mi este, n-o sǎ-mi fie / Nu m-am dezis de clasa proletarǎ / Si am simţit cǎ am o datorie. De-a stârni în mintea tuturora / şi mai ales în suflete de tineri / Cǎ nu suntem o ţarǎ oarecare / şi-avem destin mǎreţ şi vom fi liberi. Când noi cântam în sǎlile arhipline / şi recitam pe voci de milioane / Visam la Marea noastrǎ Românie Si vǎ-ndemnam: Treceţi batalioane! Un dor aş mai fi avut,dar ce pǎcat / Cǎ n-am putut opri din cale vremea / Sǎ vǎd autostrada prin Carpaţi / Din Chişinǎu-Arad cu via ţebea / îmi este jenǎ, silǎ. . . chiar mǎ bucur / Cǎ am plecat de-acolo, dar mǎ doare / Când vǎd valori, talente, caractere / Ce-şi fac familiile peste hotare / Ce sǎ vǎ spun, românii mei de bine / Ce-aveţi sfialǎ, bun simţ şi onoare / Poporul nostru-i cel mai bun din lume (Sǎ ţineţi minte) Nu lǎsaţi ţara cǎlcatǎ în picioare. Nu plecaţi capul, ţine-ţi pieptu-n faţǎ / Cu fruntea sus, sǎ n-o coboare nimeni / Sǎ vǎ clǎdiţi cu toţii altǎ viaţǎ. Sǎ iei aminte ţara mea de suflet / Ia atitudine şi dǎ rǎul afarǎ. Unde s-a dus Grânarul Europei / Banala ţarǎ industrial-agrarǎ? Sǎ iei aminte ţara mea de glorii / Cu patimǎ îţi spun din nefiinţǎ / Clǎdeşte-ţi viitorul pe trei sfinte: Pe MUNCĂ, EDUCAŢIE ŞI CREDINŢĂ.”

P.S. „IA AMINTE LA TINE ÎNSUȚI ȘI LA ÎNVĂȚĂTURĂ; STĂRUIE ÎN ACESTEA, CĂCI, FĂCÂND ACEASTA, ȘI PE TINE TE VEI MÂNTUI ȘI PE CEI CARE TE ASCULTĂ” (I Timotei 4, 16).

„1001 CUGETĂRI” vol. XII,

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul

Despre Autor

Articole asemanatoare

Comenteaza

*