default-logo

România cheltuie de cinci ori mai puţin faţă de alte state pentru educaţia unui elev

Adaugat pe 22 Ian 2017
De :
Comentarii oprite

harta-elevCostul standard anual pentru un elev în România este de 3.740 lei, acesta fiind majorat miercuri de la 3.043 lei. Chiar şi în aceste condiţii, statisticile arată ţara noastră are cele mai mici cheltuieli cu elevi din rândul statelor europene.

În şedinţa de guvern de miercuri s-a adoptat o hotărâre prin care costul standard per elev va creşte, în anul 2017, de la 3.043 la 3.740, adică va ajunge la puţin peste 824 de euro. Potrivit hotărârii, vor fi alocate 13,9 miliarde de lei pe an pentru peste trei milioane de elevi beneficiari. Chiar dacă sumele au fost majorate, România oferă tot cei mai puţini bani elevilor. În Europa, Norvegia este fruntaşă. Alocă anual aproximativ 4000 de euro pentru fiecare elev. Este urmată de Belgia şi Marea Britanie, cu puţin peste 3.300 de euro. Franţa şi Germania au un cost standard de 2.870 de euro. Chiar dacă oferă mai puţin, 2.000 de euro, Polonia şi Cehia tot sunt mult peste România. Chiar şi vecinii bulgari înţeleg nevoile elevilor mai bine. Ei au un cost standard de aproximativ 1000 de euro, se arată într-un studiu Eurostat.

Întrebat ce ar trebui să facem pentru a urca în clasamentul european, ministrul Educaţiei a declarat pentru MEDIAFAX că „dacă muncim mai mult, dacă sunt venituri mai ridicate şi o bunăstare mai mare, atunci va mai creşte şi costul standard per elev”.

„Este foarte bine că s-a mărit costul standard per elev. Educaţia nu e la nivel european pentru că nici România nu este la nivelul celorlalt state din Europa. A ne compara cu alte ţări este foarte bine şi trebuie să vedem ce trebuie schimbat. Oricât de mulţi bani ar fi, tot nu ar fi suficienţi pentru educaţie”, a declarat Pavel Năstase pentru MEDIAFAX.

Costul standad per elev înseamnă banii pe care statul îi oferă pentru fiecare elev în parte. Acest cost este o finanţare de bază în care sunt incluse mai multe cheltuieli. Cea mai mare sumă este folosită pentru plata salariilor profesorilor. Din restul banilor se achiziţionează bunuri materiale cum ar fi: cretă, bănci, manuale, scaune, necesarul pentru evaluările naţionale ale elevilor. Asociaţiile de elevi spun că în urma acestei împărţiri a banilor părinţii tot sunt nevoiţi să plătească anumite bunuri de care elevii ar trebui să beneficieze gratuit.

„Trebuie să ne uităm unde se duc banii aceştia. Din mai multe rapoarte, rezultă că 92% din acest cost standard merg pe cheltuieli salariale. Autorităţile locale au posibilitatea, nu obligaţia, să contribuie la cheltuielile materiale dintr-o şcoală, dar acest lucru nu se întămplă, astfel tot părinţii şi elevii cad la mijloc şi trebuie să plătească ceea ce ştim deja că se numeşte fondul şcolii, fondul clasei” a declarat pentru MEDIAFAX, Alexandru Manda, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Pentru a scăpa de banii ceruţi părinţilor prin fondul şcolii şi cel al clasei, este nevoie de o suplimentare a acestui cost standard.

„Pe lângă aceşti aproape 700 de lei puşi la costul standard, ar mai fi nevoie de încă 300 de lei, aşa se poate eluda fondul şcolii. Astfel, să avem bani pentru bunuri şi servicii în unităţile de învăţământ”, mai spune Alexandru Manda.

Întrebat cu cât se măresc salariile profesorilor în urma creşterii costului standard, ministru a afirmat: „Ce treabă au salariile cu costul standard? Aceştia sunt nişte bani pentru elevi”. Ulterior, Pavel Năstase a precizat că nu s-a făcut niciun calcul.

„În fiecare an se actualizează costul standard per elev pentru că este strâns legat de creşterile salariale deoarece din acest cost se plătesc salariile profesorilor, dar şi alte chetuieli materiale. Din finanţarea de bază, creşterea salarială ajunge la 15 procente”, a explicat pentru MEDIAFAX Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret”.

Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcţie de mărimea şi tipul unităţilor de învăţământ, mediul urban/rural şi coeficienţii de temperatură din zone geografice.

„Reţeaua şcolară este foarte diferenţiată la noi în ţară. Există şcoli izolate, în mediul rural, pentru care agentul termic costă mult mai mult” explică Liviu Pop.

Din septembrie 2016, cei 28.000 de elevi din învăţământul particular au devenit beneficiari ai acestui cost standard însă măsura nu înseamnă scăderea taxei de şcolarizare.

„Ştim că din luna septembrie, şi elevii din unitaţile de învăţământ privat beneficiază de acest cost standard. Nu pot să spun dacă acest lucru înseamnă scăderea taxelor de şcolarizare pentru aceşti elevi. Fiecare unitate şcolară particulară are propria politică şi la nivelul ei se decide care este taxa”, susţine Liviu Pop.

gandul.info

Despre Autor

Articole asemanatoare