default-logo

Românii își pierd banii de pe timbrul de mediu, după intrarea în vigoare a Legii care elimină 102 taxe

rom%c3%a2nii%c3%ae%c8%99ipierdbaniidepetimbruldemediu%2cdup%c4%83intrarea%c3%aenvigoarealegiicareelimin%c4%83102taxe_478249Eliminarea timbrului de mediu, odată cu intrarea în vigoare a Legii care elimină 102 taxe, va complica procedura prin care se pot recupera banii plătiți de toți cei care și-au înmatriculat anterior mașinile, a explicat avocatul Alexandru Răţoi-Pârvu, pentru Mediafax.

Taxa pentru timbrul de mediu face parte dintre cele 102 taxe eliminate prin Legea social-democraților, promulgată, vineri, de președintele Klaus Iohannis. De-a lungul timpului, această taxă a purtat diferite denumiri: taxa auto, taxă de poluare, taxă pe emisii poluante, taxă de timbru etc. Până acum cei care îşi înmatriculau o maşină au continuat să o plătească, deşi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că taxa este discriminatorie şi a obligat statul român să restituie banii astfel încasaţi.

„Abrogarea OUG nr. 9/2013 <> presupune şi eliminarea procedurii administrative <<perfecţionate şi simplificate>> de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule sau a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, reglementată de articolul 12 din acest act normativ. Această procedură, introdusă prin Ordonanţa din 31 August 2015, avea calităţi indiscutabile, care reprezentau, în egală măsură, un <> serios faţă de reglementarea anterioară: permitea restituirea integrală a taxelor achitate în temeiul unor legi şi ordonanţe adoptate cu încălcarea dreptului european – OUG nr. 50/2008, Legea nr. 9/2012, prin parcurgerea unei simple proceduri administrative şi depunerea unui dosar la Fisc”, a declarat Alexandru Răţoi-Pârvu, avocat în cadrul Societăţii Civile Profesionale de Avocaţi „Piperea şi Asociaţii”, pentru Mediafax.

El a precizat că Legea 1/2017 implementează ceea ce era necesar de implementat, adică abrogă o taxă evident contrară legislaţiei comunitare şi că măsura este evident pozitivă pentru viitor, dar mai ales normală şi legală. În schimb, pentru trecut, în cazul celor ce au achitat deja taxa şi nu au recuperat banii, procedura de recuperare pare să se complice.

Avocatul arată că, anterior Legii numărul 1 au existat două proceduri administrative. Este vorba despre cea prevăzută de OUG 8/2014, prin care se instituia procedura de restituire dedicată celor care au obţinut hotarări judecătoreşti prin care li s-a recunoscut dreptul la restituire a taxei speciale, taxei pe poluare şi taxei pe emisii poluante anterior datei de 31 decembrie 2015.

A doua procedură administrativă este cea prevazută de OUG 40/2015 (privind timbrul de mediu), care prevedea procedura de restituire a celor care nu aveau o hotarare judecatorească obţinută sau nu se încadrau în condiţiile impuse de OUG 8/2014.

Există însă mai multe situaţii concrete. De exemplu, cei care au achitat taxa specială, taxa pe poluare şi taxa pe emisii poluante (toate trei reglementate prin acte normative contrare Tratatului UE, conform deciziilor succesive ale CJUE: cauza Tatu etc.) şi au obţinut o hotărâre judecătorească anterior datei de 31 decembrie 2015 vor urma procedura prevăzută de OUG 8/2014, cu menţiunea că nu li se poate impune o eşalonare pe cinci ani a restituirii, ci aceasta trebuie efectuată pe loc, potrivit deciziei CJUE în cauza Câmpean.

O altă situaţie este a celor ce au achitat taxa specială, taxa pe poluare şi taxa pe emisii poluante şi nu au obţinut o hotărâre judecătorească, aceştia trebuind să declanşeze o procedură judiciară sau să încerce o procedură administrativă ad-hoc, cu următoarea precizare: deşi procedura administrativă de restituire, adoptată prin ordin comun, nu a fost abrogată, textul de lege din OUG 9/2013 nu mai este în vigoare, ordonanţa fiind abrogată integral prin Legea 1/2017. Un argument suplimentar în sprijinul admisibilităţii unei proceduri administrative ad-hoc constă şi în obligativitatea statului de a respecta hotărârilor pronunţate de CJUE, inclusiv la nivel de autoritate administrativă.

Iar a treia situaţie este a celor care au achitat timbrul de mediu (reglementat prin OUG 9/2013, contrara Tratatului UE, conform deciziei CJUE în cauza Budişan) şi, prin definiţie, nu au obţinut nicio hotărâre judecătorească, aceştia urmând să apeleze fie la procedura judiciară, fie la procedura administrativă ad-hoc.

În ceea ce priveşte cele două instituţii ale statului implicate în colectarea acestei taxe, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), acestea au răspuns la solicitarea MEDIAFAX, încercând să explice ce au de făcut cei care au de recuperat banii.

„Organele fiscale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală au competenţă numai în ceea ce priveşte stabilirea, verificarea şi colectarea timbrului de mediu pentru autovehicule, inclusiv soluţionarea contestaţiilor. În acest sens precizăm că, în prezent, organele fiscale restituie, la cererea contribuabililor, taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, restituire care se efectuează pe parcursul a cinci ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora. Se restituie într-o singură tranşă, la cererea contribuabilului, valoarea reziduală a timbrului de mediu pentru autovehicule, precum şi sumele reprezentând diferenţe de timbru rezultate în urma contestării acestuia. De asemenea vă facem cunoscut că suma restituită, inclusiv compensările, din taxa de mediu în perioada 01.01.2016 – 13.12.2016 este de 179.987.159, 94 de lei”, a precizat ANAF, pentru Mediafax.

Banii care provin din această taxă sunt colectaţi la bugetul Fondului de Mediu, care este gestionat de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Mihai Alexandru Moia, preşedintele AFM a precizat că în prezent, pe cale administrativă se restituie doar diferenţele de timbru de mediu pentru autovehicule rezultate în urma contestării acestuia şi valoarea reziduală a timbrului de mediu pentru autovehicule. „Menţionăm faptul că AFM restituie timbrul de mediu, într-o singură tranşă, doar persoanelor fizice şi juridice care au dobândit dreptul la restituire printr-o hotărâre judecătorească definitivă”, a declarat Moia.

Acesta a adăugat că termenul de soluţionare a cererilor de restituire este de 45 de zile de la data înregistrării cererii de restituire la organul fiscal competent. „În prezent, restituirea timbrului de mediu de către AFM, în baza unei sentinţe civile, se efectuează în ordinea cronologică a depunerii cererilor de restituire la registratura instituţiei, la momentul de faţă fiind în curs de soluţionare cererile depuse în luna decembrie 2016”, arată preşedintele AFM.

De ce statul a continuat să încaseze această taxă declarată ilegală de Curtea de Justiţie a UE? Avocatul Alexandru Răţoi-Pârvu spune că „statul a încasat această sumă chiar şi după ce am „încasat” condamnarea din cauza Budişan fiindcă se urcase într-un carusel bugetar din care nu a mai reuşit să coboare decât cu forţa şi care presupunea ca banii încasaţi nelegali să fie utilizaţi pentru restituiri. Pe scurt: 45% din bugetul Fondului de Mediu era constituit din sume aferente încasărilor provenite din timbrul de mediu. Problema este că, la final, noi vom achita distracţia din carusel, în calitate de contribuabili: restituirea taxelor, inclusiv timbrul de mediu, a dobânzilor aferente şi a cheltuielilor de judecată”.
romanialibera.ro

Despre Autor

Articole asemanatoare