default-logo

Senatorul Lucian Romașcanu: „Libertatea presei trebuie să fie libertatea de a informa, nu de a face orice, iar libertatea partizanatului să nu o atingă pe a celorlalți“

O lege care să pună ordine în distribuția de presă, reunirea sub un singur Cod al publicității toate normele care reglementează această activitate, precum și o modificare de substanță a Legii pri­vind organizarea și funcțio­na­rea Societății Române de Radiofuziune și Societății Române de Televiziune, acestea sunt prioritățile manda­tului de președinte al Comi­siei de cultură și media a Senatului al buzoianului Lucian Romașcanu. El a prezentat aceste priorități într-un interviu pentru Radio Ro­mânia Actualități, difuzat în emisiunea „Oameni care miș­că România“ în data de 14 martie, și a cărui primă parte o publi­căm în cele ce urmea­ză.
Realizator: Domnule pre­șe­dinte Romașcanu, spuneți-mi, cu experiența pe care o aveți și care este foarte cunoscută, cum priviți starea presei de astăzi, din România? Ce se întâmplă cu noi?

Lucian Romașcanu: Din păcate, există un declin accentuat al presei ca și afacere și, cum știe toată lumea, presa este o afacere cu totul specială, pentru că, pe lângă interesul acționarilor, ea trebuie să servească și interesul publicului. Și, din păcate, modul cum ea a fost așezată, încă de la începuturile ei, a creat pre­misele unei nu foarte bune performanțe pe termen lung. Eu am lucrat încă din anii ‘90, la sfârșitul anilor ‘90, într-un grup foarte mare de presă, Ringier se cheamă, este unul din cele mai mari grupuri din Europa, care în România a edi­tat… prima lor publicație a fost săptămânalul economic „Capital“. Am văzut ceea ce înseamnă cu adevărat presă, ca afacere și ca misiune publi­că. Din păcate, au existat tot felul de interese din afara business-ului de presă în a face presă pentru a comunica pă­rerile, ideile, mesajele perso­nale ale unor patroni sau ale altora.

„Îmi doresc foarte tare să adun sub un singur Cod al publicității toate normele care reglementează publicitatea“

Realizator: Deci, presă cu interes, cum ar fi.

Lucian Romașcanu: Presă cu interes și o presă cu interes are foarte multe probleme. În primul rând că, la un moment dat, devine necredibilă și piere prin însuși mesajul pe care îl transmite. În al doilea rând, perturbă piața corectă de presă, pentru că nedepinzând de banii din industrie, depinzând de banii patronului, perturbă afacerea de presă. Nu mai sunt prețurile corecte în piață, de exemplu, la publi­citate; nu mai sunt prețurile corecte de copertă în piață, pentru că nu avem, nu-i așa, nevoie de banii aceia. Pe lângă asta, a fost o bătălie a prețu­rilor, prin anii 2000, la pre­țurile de copertă la presă, ceea ce lăsat distribuitorii de presă cu un venit foarte redus. Și, în acel moment, distribuitorii de presă au început, ca să rămână în piață, să plătească târziu, culminând cu a nu mai plăti deloc, lucru care, odată cu falimentul Rodipet-ului, au pă­răsit vreo 10 milioane, 12… nu mai știu câți…

Realizator: Cam așa.

Lucian Romașcanu: … mili­oane de euro au părăsit industria, a fost falimentul Hyparion ș.a.m.d. Noi, de exemplu, în momentul de față, mai avem până în 3.000 de puncte de vânzare a presei, spre deosebire de Ungaria, de exemplu, care este jumătate ca popu­lație, are vreo 10.000 de puncte de vânzare a presei.

Realizator: Iată!

Lucian Romașcanu: Deci presa românească suferă și nu numai presa scrisă sau internetul, suferă și audiovizualul pentru că există foarte multe posturi în concurență pe o piață limitată de publicitate. În zona TV-ului, de exemplu, sunt până în 200 de milioane de euro alocate pe an pentru publicitatea pe TV, din care trebuie să trăiască 58 de televiziuni care-și monitorizează audiența. Peste asta, 85% din acești bani merg la primii doi mari jucători. Deci, restul de 50 și… de televiziuni, câte rămân, trebuie să se bată pentru 15% din acești bani. Deci nu este o situație roză și eu îmi doresc foarte tare ca, prin poziția pe care o am, să pot propune legi care să corecteze lucrurile care nu funcționează. Îmi doresc foarte tare să fac o lege care să pună ordine în distribuția de presă. Îmi doresc foarte tare să adun sub un singur Cod al publicității toate normele care reglementează publicitatea în acest moment și care se regă­sesc în vreo cinci, șase legi, în Legea publicității, în Legea audiovizualului, în Legea jo­curilor de noroc… Sunt vreo cinci, șase…

Realizator: Legi diferite, acte normative care…

Lucian Romașcanu: Care au impact în zona de publicitate și îmi doresc să le pun pe toate sub aceeași pălărie. Îmi doresc, și ați menționat și dumneavoastră la început, îmi doresc foarte tare să ieșim, în foarte scurt timp, cu o modificare de substanță a Legii 41 din 1994 (privind organizarea și funcționarea Societății Ro­mâne de Radiofuziune și Societății Române de Televi­zi­une), pentru că este mo­mentul să aducem la zi…

„NU sunt pentru o lege a presei neapărat“

Realizator: Pentru că viața ne-a adus în fața acestui moment, o lege bună în 1994, în momentul de față depășită de accelerarea dinamicii sociale, nu?

Lucian Romașcanu: Sigur că da.

Realizator: Mă bucur că ci­ne­va s-a gândit să reglemen­teze această industrie, pentru că presa este o industrie, ca toate celelalte; a devenit nu numai o afacere, o industrie, cum bine spuneați și dumnea­voastră. Cam cum vă gân­diți dum­neavoastră la res­pon­sa­bi­litatea făcătorilor de presă, că trebuie să aibă o res­pon­sa­bilitate? Și aș mai a­dăuga la întrebare „la limitele și li­mitațiile libertății presei“.

Lucian Romașcanu: Libertatea este cuprinsă în acea definiție amplă a libertății…

Realizator: Pe care o știm cu toții.

Lucian Romașcanu: Pe care o știm cu toții… sunt liber până la nivelul la care îți afectez libertatea ta. NU sunt pentru o lege a presei neapărat, pentru că presa este eminamente liberală și este nevoie de autoreglementare în această zo­nă. A existat, îmi doresc să fie din nou puternic acel Club Român de Presă…

Realizator: Și noi.

Lucian Romașcanu: Îmi doresc foarte tare ca acele coduri deontologice ale jurnalistului să fie respectate. Îmi doresc foarte tare ca ceea ce am văzut eu la Ringier și în multe alte redacții din Ro­mânia, din păcate nu în toate, o separare foarte clară între management și editorial, pentru că editorul răspunde în fața publicului și a conștiinței sale. Sigur, ca manager, le oferi bugetele pentru a-și desfășura activitatea…

Realizator: Dar le ceri o per­formanță și o responsabilitate în folosirea lor.

Lucian Romașcanu: Ce-mi vine din respectarea unei deon­tologii se corectează legal. În acest moment, există un Cod civil destul de aspru în raport cu faptele de ingerință în viața personală a oamenilor. Există zone în penal care pot corecta. Există pentru audiovizual Codul național al audiovizualului, pe care mi-l doresc mult mai activ decât este în acest moment și sperăm să trecem peste unele blocaje care se manifestă și să-i dăm o nouă viață, și Consiliul Național al Audiovizualului. Deci, liberta­tea presei trebuie să fie li­ber­tatea de a informa, nu libertatea de a face orice. Poți să fii presă partizană, asumat, exis­tă în absolut toată lumea așa ceva, dar asta trebuie, iarăși, această libertate a partizana­tului să nu atingă libertatea celorlați.

Realizator: Domnule pre­ședinte Romașcanu, mă gân­deam dacă nu cumva, vorbeam despre această limită și limitație, trebuie să vorbim și despre responsabilitate, că aici rămăsesem. Iată, ne sculăm dimineața, suntem cu un bombardament informațional ne­ga­tiv îngrozitor. În goana aceasta după rating, ajungem să alienăm o întreagă societa­te, pentru că noi, oamenii din presă, ne adresăm, la un moment dat, unei majorități, unui grup mare de oameni pe care, de multe ori, încercăm noi de la presa publică să nu facem asta, dar din cealată parte e o alienare extraordinară.

Lucian Romașcanu: Da, intervine aici obligatorie separarea între media publică, cu misiunea ei foarte clară, și media privată. Media privată este natural să se ducă după audiență, pentru că de acolo vin banii. Se vor duce după audiență până la nivelul la care le este permis legal, pentru că, din punct de vedere moral, doar jurnalistul poate să știe când trebuie să se oprească. Legal, există, repet, Codul Civil, există CNA, care trebuie să tempereze goana după audiență cu orice preț. În schimb, trebuie ca toată lumea să înțeleagă că audiența este modul de măsurare a performanței unui canal media.

opiniabuzau.ro

Despre Autor

Comenteaza

*