default-logo

SOCIETATEA CIVILĂ DIN CLUJ IA ATITUDINE

ungureanu-clujManifestari iredentiste la Cluj; ce masuri vor lua prefectul si primarul Clujului?

D-lui Prefect , Prof. Dr. Ing. GHEORGHE VUSCAN

D-lui Primar , Prof. Dr. EMIL BOC
Spre stiinta : D-na Viceprimar , Anna Horvath
D-l Dir. Gen. Politia Localã , Marcel Bontideanu

Societatea Civilã din Cluj apreciazã modul în care Primaria si Consiliul Municipal dau curs obiectivelor din Programului propriu, dedicat Clujului ca viitoare „Capitalã Culturalã Europeanã”.
Clujul multicultural si multietnic a gãzduit zilele trecute a VII-a editie : „Zilele Culturale Maghiare din Cluj”, cu tot respectul pe care comunitatea îl dã culturii minoritatilor .
Locuitorii Clujului au admirat modul in care participantii au etalat pe nenumãratele standuri ale „Tìrgului”, produse ale mestesugarilor, artizanilor si ale artistilor maghiari.
Este de remarcat si prezenta unui numeros public la manifestarile de folclor, ivertismentele de estradã, precum si la spectacolele „Sunet si Luminã” sau la „Proiectiile 3D”.
Trebuie însã sã remarcãm cã unele concerte ale trupelor in Ungaria prezente la eveniment au avut o prestatie mult sub asteptari si au fost departe de tinuta unor mesageri ai „Culturii Budapestane „. Citãm dintre acestea:
Solistul trupei „Beatrice”, Nagy Fero, si-a acompaniat interpretarea cu gesturi de un gust îndioelnic, iar comentariile dintre piesele vocale au fost pline de expresii suburbane greu de asociat cu un „act de culturã”;
Clujul este un oras care poate percepe chiar si un act de „culturã de avangardã” mai putin conformist , dar un concert care propune numai gesturi indecente si manifestãri grobiene, probabil apreciate la periferia Budapestei, este categoric incompatibil cu educatia publicului din din Cluj, recunoscut pentru comportament decent, bunul simt si eleganta limbajului.
Ceea ce este mai grav în „creatiile sale artistice” ale lui Nagy Fero sunt mesajele cu pronuntate accente iredentiste.
Una dintre piesele preferate, interpretate de Nagy Fero este „Lesz, Lesz, Lesz ! ” (Va fi, va fi, va fi !), care de altfel, este piesa predilectã la fiecare concert:
” Lesz, lesz, lesz, csak azért is, lesz!
Hegyen, völgyön, lakodalom, ünnep lesz.
Lesz, lesz, lesz, csak azért is, lesz!
Miénk lesz még: Kassa, Pozsony, Eperjes!
Ceea ce tradus liber ar însemna:
„Va fi, va fi, va fi, „numai de-aia”, va fi!
În munți și văi vor fi si nunti si sãrbãtori
Va fi, va fi, va fi, „numai de-aia”, va fi!
Ale noastre, iar vor fi:
Kosice si Bratislava si Presov, vor fi!
Un alt vers spune că și Clujul va fi din nou maghiar :
… „Lesz, lesz, lesz, csak azért is, lesz!
Kolozsvár is újra, magyar város lesz!”:
„Va fi, va fi, va fi, „numai de-aia”, va fi!
Clujul, din nou, oraș maghiar va fi!”
O altã „piesa de rezistentã”, numita: „Secolul XX”, ale carei versuri sunt:
„Sunt maghiar, m-am nascut maghiar
Tradatori si raufacatori m-au condus
Incotro ne duce vantul, pe noi cei 16 milioane?
Urasc tot secolul XX!
Glorioasa teroare alba si lagarul de munca de la Recsk,
Dachau, Siberia, Trianon si Cotul Donului!
O, spune-mi Doamne! O, spune-mi!
De ce sunt toate acestea?
Si spune-mi pana cand va mai dura?
Horthy a venit pe calul alb,
Stalin gonea pe masini de razboi,
Hitler a adus arma minune,
Istoria ne-a bagat in buzunar!
Ce mai urmeaza, nu stiu: E ca un cosmar
Acolo unde se termina totul:1956
O, spune-mi Doamne! O, spune-mi!
De ce sunt toate acestea?
Si spune-mi pana cand va mai dura?”.
Dacã pentru „Invitatul de Onoare” al Concertului „Tratatul de Pace”, din anul 1920 de la Paris, este similar cu lagarul nazist de exterminare de la „Dachau”, este o problema a domniei sale, pe care în mod categoric, Clujul nu o admite.
O facem însã atentã pe D-na Viceprimar Anna Horvath, în calitate de responsabilã al „Zilelor Culturii Maghiare” si gazdã a invitatilor de la Budapesta, cã un act de elementarã politete fatã de invitatia „pe bani publici” a unor „formatii artistice”, obliga pe artisti sa respecte un limbaj de decenta minimã; (fara duritati verbale, acompaniate de gesturi grobiene!).
Cât despre nostalgiile teritoriale si visul „Ungariei Mari”, artistic lamentate de Nagy Fero, acestea au fost bine sustinute de „Caietul Program”, „hartile” si „pliantele” pe care erau imagini cu „Ungaria Mare” sau „Tinutul Secuiesc”, artistic pus în evidentã, pe harta ROMANIEI de azi.
O altã inadvertentã din „Caietului Program”, o constituie harta Clujului, în care pe lângã numele OFICIAL AL STRAZILOR în LIMBA ROMÂNÃ apare in LIMBA MAGHIARA numele de strazi din perioada UNGARIEI MARI?!
MEMBRII AI SOCIETATII CIVILE a Clujului solicitã pe aceastã cale : „Institutiei Prefectului” si personal D-lui Prefect, Prof. Dr. Ing. GHEORGHE VUSCAN, precum si D-lui Primar, Prof. Dr. EMIL BOC, o analiza comunã a celor semnalate de cãtre noi, precum si a celor detaliate în presa localã si pe canalele Studiourilor de Televiziune Nationale, referitor la manifestarile sovine si iredentiste tolerate de catre organizatori.
IN MOD INSISTENT SOLICITAM ANALIZA IMPLICÃRII D-nei VICEPRIMAR, ÎN MODUL ÎN CARE A FOST CONCEPUT SI APROBAT „CAIETUL PROGRAM”, ÎN CARE PE HARTA MUN. CLUJ, APAR ÎN LIMBA MAGHIARA NUMELE STRAZILOR DINAINTEA „TRATATULUI DE LA TRIANON”
De asemenea solicitãm ca Primaria Cluj-Napoca sa facã pe cale diplomaticã o informare oraselor: Kosice, Bratislava si Prezov, referitoare la manifestarea iredentistã care vizeazã localitatile respective.
Pentru manifestãri culturale similare, SOLICITAM PE VIITOR IN MOD CATEGORIC, ca pe trotuarele din fata INSTITUTIILOR PUBLICE sa fie INTERZISE amplasarea de standuri, tarabe sau unitati alimentare de tip”fast food”, iar MONUMENTELE PUBLICE sã fie complect degajate si accesibile publicului.
Notã :
CA SÃ EXPLICÃM SOLICITAREA NOASTRÃ DE MINIM RESPECT PENTRU INSTITUTII SI MONUMENTE PUBLICE, vã facem cunoscut cã pe treptele UNIVERSITATII , la un stand de „cioplitor în lemn”, era în curs de lucru simbolul heraldic: „KOLOSVAR”, iar in fata ACADEMIEI – FILIALA CLUJ, s-a amenajat un stand alimentar unde se prepara „gulas” si se vindea „Silvá Palinka”. Standul era amplasat astfel , încât acoperea complect chiar afisul de sarbatoare al ACADEMIEI pe care se mentiona:
„ACADEMIA ROMÂNÃ ,150 DE ANI ÎN SLUJBA NATIUNII ROMÂNE”
În sfârsit, monumentul :”SCOALA ARDELEANÔ din fata U.B.B. era complet acoperit de tarabe si standuri comerciale , blocând accesul turistilor.

Drd. Ing. Petre Ungureanu
Membru al Consiliului Civic Local

Contact : www.consiliul civic local Cluj

Despre Autor

Articole asemanatoare