default-logo

Stiri internaționale din media

Adaugat pe 17 Mar 2017
De :
Comentarii oprite

Indicele clientelismului mediatic : masurarea realităților din media în cinci state din Europa de Sud-Est, a fost analizat, săptămâna trecută în comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din Parlamentul European.

Indicele clientelismului din media (MCI) măsoară riscurile practicilor clienteliste, existența unor asemenea practici, ca și potențialul societății și al statului de a aborda problematica respectivă. Potrivit acestui ultim raport, MCI 2016 a înregistrat cea mai mare scădere în Serbia și în România, față de valorile înregistrate cu un an înainte. Croația este ceva mai avansată decât Serbia, deși situația generală din Croația s-a deteriorat. Măsurarea MCI pe 2016 a arătat că situațiile din Serbia, Muntenegru și Macedonia sunt foarte asemănătoare, datorită unui dinamism similar al activității politice. O agravare considerabilă a imaginii mediatice , adică a riscului de clientelism, a fost înregistrată în România, fapt ce corespunde stării actuale de lucruri, adică unei intervenții politice importante în media în cursul anului trecut. In concluzie, clientelismul și politizarea mediei și cadrul instituțional foarte atașat de media în societățile observate, au devenit mai degrabă reguli decât excepții. Media pare să fie controlată într-o mare măsură de diverse grupuri de interese politice, economice și financiare. Un caz special analizat a fost cel al jurnalistului de investigație Dušan Miljuš din Croația. Potrivit informațiilor și anchetei făcute, în 2008, unul dintre sindicatele cele mai puternice din Croația, cunoscut pentru legăturile sale politice la nivel înalt, s-ar fi angajat să-l asasineze pe jurnalist. Acesta a fost grav rănit, dar a supraviețuit. Deși faptele erau clare, organele de anchetă nu au procedat adecvat și nu au investigat autorii atacului.Aceștia au fost eliberați, iar în 2017, la începutul anului, în încercarea de a redeschide procesul, Dušan Miljuš nu a fost susținut de către cele două asociații de jurnaliști active din Croația.Recomandările făcute de Comisia pentru Libertăți Civile sunt următoarele : transparența totală asupra proprietarilor media ; sollicitând transparența mediei, este urgent să se discute depre modul în care cei care câștigă alegerile obțin controlul total al serviciilor media publice ; cetățenii interesați trebuie să aibă acces în timp real la registrele complete ale proprietarilor media, la sursele de finanțare, la subvenții și la interesele declarate de cei care participă la luarea deciziilor referitoare la politicile media ; criteriile de atribuire a ajutoarelor financiare pentru media trebuie bazate pe principii clare și pe protejarea juridică a beneficiarilor potențiali ai resurselor publice ; capitalul marketing(investițiile în publicitate ale sectorului public) distribuit de către media și de agențiile de publicitate, în special de către companiile publice, instituțiile publice și partidele politice trebuie să fie vizibil prin mecanisme de control, iar informația să fie accesibilă publicului în tip real ; trebuie consolidat sistemul de protecție a libertății media, al drepturilor fundamentale ale jurnaliștilor , ca și etica media.(http://www.fairpress.eu/blog/2017/)

Media contra terorismului : Manual pentru jurnaliști, se intitulează noua publicație a UNESCO scrisă de jurnalistul belgian Jean-Paul Marthoz. Manualul răspunde unor întrebări punctuale : ce faci în cazul luării de ostatici ?Jurnaliștii trebuie să ajute victimele mai întâi ? Trebuie ca ei să se abțină de la a da informații la cererea autorităților ? Dar, înainte de a spune jurnaliștilor cum pot proceda în anumite situații, manualul se vrea un punct de plecare pentru reflectarea unor situații neobișnuite.Scopul este să învățăm din mediatizarea care s-a făcut, să provocăm și să stimulăm discuțiile dintre jurnaliști, a explicat autorul. El a adunat numeroase sfaturi și a încercat să răspundă noilor provocări etice și jurnalistice cu care se confruntă redacțiile aflate sub impactul situațiilor critice, neprevăzute. Dar, există și o parte foarte concretă a manualului. Iată cele cinci reguli de bază pe care trebuie să le aplice jurnalistul aflat într-o situație critică : 1. Să respecte demnitatea și drepturile victimelor- acest lucru se realizează prin solicitarea consimțământului înaintea unui interviu ce va fi prezentat publicului ; 2.Să folosească cu mare grijă cuvintele- prioritatea trebuie să fie descrierea actelor, nu aplicarea unor calificative.Evitați să fiți doar mesagerul unor interpretări ale altor persoane.3. Folosiți cifrele cu precauție. Asigurați-vă de proveniența lor, de perioada la care se referă, de sursă.4. Publicați imaginile care servesc interesul public. Asigurați-vă că nu deveniți un vector al propagandei ; avertizați telespectatorii dacă un video este cu potențial impact negativ ; fiți vigilenți față de folosirea imaginilor furnizate de cetățeni ; 5. Fiți atenți de unde vin zvonurile și nu folosiți cuvinte care incită la ură(http://europeanjournalists.org/fr/2017)/

Tim Berners-Lee, unul dintre fondatorii World Wide Web, consideră că idealul unui internet egal pentru toată lumea și nepericulos pentru utilizatorii săi este în pericol. Pe 12 martie, internetul, așa cum îl știm astăzi, a împlinit 28 de ani de la crearea sa în 1989. Potrivit unuia dintre părinții săi fondatori, Web-ul pe care îl folosim toată ziua este amenințat de pierderea controlului asupra datelor noastre personale, de creșterea volumului informațiilor false și de utilizarea sa din ce în ce mai accentuată în scopuri politice. Într-un text sintetic, Tim Berners-Lee consideră că idealurile pe care s-a bazat construirea Web-ului în anii 1989 sunt încalcate treptat. În primul rând, inginerul britanic estimează că toate condițiile de utilizare a serviciilor propuse pe Web sunt discutabile, ceea ce face ca datele noastre personale să ajungă pe mâinile unor persoane pe care nu noi le-am ales. Principiul de bază al internetului, potrivit căruia utilizatorul cedează o parte din datele sale contra gratuității conținuturilor, este atacat.Când datele noastre sunt stocate în silozuri ale proprietarilor, în afara controlului nostru, noi pierdem beneficiile pe care le-am putea avea din folosirea lor, spune Tim Berners-Lee. Pentru a lupta contra acestei tendințe supărătoare, directorul fundației W3C care gestionează Web-ul, vrea să dezvolte instrumente noi ce vor permite internauților să preia controlul asupra datelor lor, dar și să discute cu giganții Web. Tim vrea să implice acești giganți în lupta contra informațiilor false. El vrea să dezvolte și transparența în folosirea algoritmilor care sunt din ce în ce mai importanți în viețile noastre conectate.Astăzi, acești algoritmi sunt secreți, deci incontrolabili. Tim este foarte îngrijorat de folosirea datelor în scopuri politice. Unele companii sunt astăzi specializate, spune el, în acest domeniu, și își oferă serviciile candidaților la alegerile prezidențiale franceze, de exemplu, permițându-le să ajungă direct la susținătorii lor potențiali.Această utilizare este foarte simplă astăzi, când unele platforme cum este Facebook concentrează peste 2 miliarde de persoane.In 1989, spune Tim, aceste riscuri nu erau de imaginat.Web-ul pe care îl utilizăm astăzi grație motoarelor de căutare cum sunt Google sau Bing, sau pe rețelele sociale, se bazează pe o structură mai veche: Internet, care s-a născut în anii 1960 sub forma unei rețele militare(ARPANET), înainte de a fi extinsă către cercetare în anii 1980. (https://www.lesechos.fr/tech-medias/hightech)/

Autor: Maria-Denise Theodoru

Despre Autor

Articole asemanatoare