◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024
Editura UZP și autorul C.Fierbințeanu au ˝Coronavisuri˝ în miniaturi fierbinți

Finis corona (t) opus De la marele artist nipon ce-și semna lucrările „cel nebun după desen” nu cred să fi fost prea mulți cei ce au îndreptățirea de-a se înfățișa în fața lumii precum Hokusai cu această referință simbolică precum acest poet al Câmpiei Române, numit Marin Constantin care, în locul muntelui Fuji, își dezvăluie neliniștile sub semnul unor întruchipări apocaliptice. Lucru nu tocmai neașteptat dacă ne amintim faptul că nu prea demult el publica în aceeași tiparniță a Uniunii Ziariștilor Profesioniști o carte de versuri, numită chiar Apocalipsa iubirii…

Citește mai mult

Inedit: 165 de ani de la vizita lui Wilhelm von Kotzebue la Slănic-Moldova, autorul primei descrieri a stațiunii

Deosebit de prețioase ne-au rămas, nu numai prin pitorescul descrierilor, ci în primul rând prin valoarea lor de document, însemnările de călătorie ale lui Wilhelm von Kotzebue, mai cu seamă cele care apar în cartea publicată în 1860 și intitulată ,,Tablouri și schițe din Moldova”, tradusă mai târziu, în limba română, de către Anna Rosetti Maiorescu, purtând titlul ,,Din Moldova. Tablouri și schițe din 1850” (,,Aus der Moldau. Bilder und Skizzen”). Cartea este un memorial despre oamenii şi relaţiile sociale din Moldova, despre evenimentele pe care le trăise acolo. Împărţit în cinci…

Citește mai mult

“Eul “ dintr-o naraţiune nu este același cu autorul

            Opera clasică este nemijlocit guvernată de presupunerea şi recunoaşterea obligatorie a existenţei unui Autor, părinte şi proprietar legal al operei. Se cunoaşte  faptul că orice operă narativă comportă un narator, adică un eu– subiect al enunţării, care nu se confundă- aproape niciodată- cu autorul, ci îndeplineşte, pur şi simplu, un rol desemnat de acesta, este unul din personajele create de Autor. Cel ce spune eu n-are nume, aşa cum se întâmplă cu naratorul proustian-, dar, de fapt, eu devine imediat un nume, numele lui. În roman, nuvelă, schiţă, eu încetează de a mai fi un pronume,…

Citește mai mult

A fost un OM- Vasile C. Ioniță

Orice poveste are un final. Mai mult sau mai puţin fericit. La fel şi cum povestea în sine poate fi frumoasă sau foarte frumoasă. Mulţumim Domnului Profesor, colaborator al Radio România Reşiţa din 1996. La Radio Reşiţa a realizat rubricile: „Aşa… vă place istoria?”, „Să vorbim româneşte”, „Cuvinte bătrâneşti sau din istoria graiurilor bănăţene”. Vasile C. Ioniţă, un îndrumător pe calea corectă a limbii române. Semnatar al sute de articole de specialitate în lingvistică şi nu numai, autor a peste zeci de volume, Vasile C. Ioniţă, sau Doctor-ICĂ aşa cum…

Citește mai mult

Lansarea cărții ”SĂRBĂTORI, TRADIȚII ÎN ROMÂNIA. ÎNSEMNĂRI DE REPORTER”

La Biblioteca ”Nicolae Iorga” din Ploiești a avut lansarea cărții ”Sărbători. Tradiții în România. Însemnări de reporter”, realizată sub egida Editurii Uniunii Ziariștilor Români 2020, autor Elena Trifan, profesor de limbă română, poet, cronicar, reporter, fotoreporter, membru al Filialei Prahova a UZPR din România, membru al cenaclurilor ”Atitudini” Ploiești și ”Cetatea lui Bucur” București. Cu acest prilej, autoarea a prezentat, în rotonda Bibliotecii, expoziția sa de fotografii ”Costume populare românești”, designer Nicoleta Berendei. Până in prezent, Elena Trifan a mai publicat și alte cărți: Formarea cuvintelor în publicistica actuală. Derivarea….

Citește mai mult

RELAȚIA AUTOR-CITITOR ÎN CONDIȚIILE EREI ELECTRONICE

În secolul al XV-lea, în jurul anului 1450, la Mainz, în Germania, Johanes Gutenberg (1400-1468) a inventat tiparul cu litere de metal, cu caractere mobile, care în cursul aceluiași secol s-a răspândit în toată Europa. Între 1450-1455, Gutenberg a editat, în limba latină, în condiții tehnice excepționale, Biblia. Inventarea tiparului a însemnat începutul unei noi ere în istoria comunicării prin posibilitatea multiplicării mesajelor într-un număr teoretic infinit de exemplare, asigurându-se astfel fidelitatea informației scrise, propagarea ei în lanț, caracterul multidirecțional al difuzării. Descoperirea tiparului a impus civilizația vizuală, provocând o…

Citește mai mult

” O scurtă Istorie a Viitorului ” O CARTE CARE-ȚI DĂ FIORI

Într-o carte pe care Henry Kissinger a numit-o „strălucită şi provocatoare… greu de respins “, Jacques Attali confirmă faptul că bancherii „Iluminați” sunt în curs de impunere a unei hidoase „Brave New World “asupra omenirii, una care n-are nicio conexiune cu frumuseţea, bunătatea, adevărul sau realitatea. Cartea „O scurtă istorie a viitorului “descrie ordinea de zi a elitei pentru secolul XXI. Titlul este revelator, deoarece Attali defineşte istoria ca fiind „nimic mai mult decât gândirea celor mai puternici “. Așadar, lucrarea este o poveste predictivă a secolului XXI, în funcţie…

Citește mai mult