default-logo

Tradiție sau modernism? Cui îi este frică de familie

De doi ani, România este scindată din cauza dezbaterilor cu privire la modificarea definiției familiei în Constituție. În vreme ce Coaliția pentru Familie susține că aceasta este bazată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie, activiștii LGBT arată cu degetul spre CEDO, care cere protecție pentru cuplurile de același sex.

Deși familia este definită drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie în Codul Civil, Coaliția pentru Familie, un grup de asociații creștine, și-a motivat demersul de modificare a Constituției prin „amenințările“ cu care se confruntă familia românească. Totuși, tot Coaliția, dar și criticii săi arată că scopul ultim al inițiativei este interzicerea căsătoriilor între persoanele de același sex și a adoptării copiilor de către membrii comunității LGBT.

Pe de altă parte, statisticile spun că, în România, există încă o cutumă a căsătoriei, pe care o practicăm mai des și mai devreme decât ceilalți europeni. Totodată, România este una dintre cele 11 țări europene care nu acordă nici un fel de drepturi cuplurilor formate din persoane de același sex, în condițiile în care CEDO a stabilit că statele UE trebuie să ofere o protecție legală și acestora.

„Portretul-robot“ al familiei românești

Modelul familial cel mai răspândit în România este cel al cuplurilor căsătorite, cu un copil, iar cei mai mulți copii se nasc în interiorul unei familii legal constituite, nu în familii alternative. Românii se căsătoresc mai puțin decât în anii 1990, dar rata nupțialității rămâne mai ridicată decât media europeană, arată mai multe studii realizate de cercetătoarea Raluca Popescu, de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române, pe baza datelor recente ale Institutului Național de Statistică și Eurostat.

Și rata divorțurilor este constantă – din 1960 până în prezent – variind între 1,2 și 1,7 la mia de locuitori. Principalele motive de divorț rămân violența domestică, alcoolismul, infidelitatea și încetarea iubirii. În gospodărie, împărțirea treburilor după gen este în continuare menținută, iar acolo unde există egalitate, susțin studiile realizate, este „de nevoie“, forțată de nivelul de trai scăzut, care nu permite familiei să angajeze un ajutor.

Pe de altă parte, între 3 și 4% dintre români (conform datelor oficiale din recensământul din 2011) sau între 8 și 10% (conform datelor de anchetă) trăiesc în uniuni consensuale. Modelul acesta nu înregistrează o tendință de schimbare semnificativă, deși 31% dintre copii se nasc într-o uniune consensuală. De fapt, familia rămâne principala valoare pentru români și este aspectul vieții care le oferă cea mai mare satisfacție, urmată de muncă și religie. Cea mai importantă problemă cu care se confruntă românii rămâne, însă, standardul de viață scăzut.

În ceea ce privește cuplurile gay, cercetătoarea Raluca Popescu arată că membrii comunității nu își declară orientarea sexuală și că, pe baza estimărilor disponibile în celelalte țări europene, sub 5% din populație este LGBT, iar aproximativ 10% din populația țării a avut cel puțin o dată în viață o experiență homosexuală.

Familia de altădată, doar un model idealizat

Familia românească nu este în pericol, precizează cercetătoarea Raluca Popescu, care predă și la Facultatea de Sociologie a Universității din București. Aceasta atrage atenția că familia este în permanentă schimbare și, deși „ne place să credem că nu se schimbă, familia de altădată este doar un model idealizat, care probabil nu a existat niciodată“.

”Cultural, ca normă, populația României se căsătorește. Nu există o pondere mare a celibatarilor, ne căsătorim mai devreme și mai frecvent decât în țările occidentale. Sunt aproximativ 20 de divorțuri la 100 de căsătorii.“, Raluca Popescu, cercetătoare

Ea consideră că o redefinire a familiei nu era necesară, iar inițiativa Coaliției s-a bucurat de sprijinul multor oameni, pe fondul unei unei revitalizari religioase. ”Romanii sunt mai religiosi decat inainte de 1989 si chiar decat in anii 1990. Pe fondul interdicțiilor din perioada socialistă, a fost un efect de recuperare religioasă; mai ales după anii 2000, a explodat revirimentul religios. La noi, Biserica este o instituție puternică în societate și are și legitimitate, oamenii au încredere în Biserică și cred în Dumnezeu. În contextul unei religiozitati crescute, nu surprind aceste miscari valorice conservatoare. Eu nu cred insa ca reprezinta majoritatea populatiei Romaniei, ci mai degraba o parte a populatiei foarte activa (e adevarat, o parte numeroasa) si foarte vizibila in spatiul public. Majoritatea romanilor nu cred ca considera necesara o astfel de initiativa, dar este o majoritate tacuta si absenta”, explică Raluca Popescu.

Pe de altă parte, cercetătoarea atrage atenția că, din punct de vedere juridic, familia poate avea definiții în acord cu ce consideră societatea necesar la un moment dat: ”Din punct de vedere sociologic, familia are o multitudine de forme si de definitii. Interesant este comportamentul de facto al indivizilor. Iar comportamentul de facto a avut mereu si forme alternative de manifestare la familia standard. Au existat si in trecut, ca si in prezent, familii monoparentale, familii reconstituite, uniuni consensuale, familii LGBT. Recunoasterea sociala si apoi juridica a acestora este altceva. Dar asta nu inseamna ca aceste forme de familie nu au existat si nu vor exista in continuare. Ele nu au reprezentat vreo amenintare la familia standard nici în trecut, si nu reprezintă nici în prezent”.

CIFRE. Familia românească, în statistici

* 46% din populația României este căsătorită (ultimul recensământ – 2011)
* 5,9% dintre femei sunt divorțate, 4,5 % dintre bărbați sunt divorțați
* între 8 și 10% dintre români trăiesc în uniuni consensuale
* 27,4 ani – vârsta medie la care se căsătorește o femeie
* 30,6 ani – vârsta medie la care se căsătorește un bărbat
* 5,9 căsătorii la 1.000 locuitori – rata căsătoriilor
* 1,2 -1,7 la 1.000 de locuitori – rata divorțurilor
* 8,3 nou-născuți la 1.000 locuitori – rata natalității (cifră medie UE)
* 31% din nașteri în afara căsătoriei (sub media UE – 40%)
* 1,58 copii/femeie – rata fertilității
Coaliția pentru Familie invocă „dictatul ideologic al unei minorități“

Inițiativa de modificare a Constituției vizează protejarea familiei și, dacă instituția căsătoriei s-ar schimba, ar fi afectate „drepturi fundamentale“ ale copilului, părinților, dar și dreptul la liberă exprimare și libertate religioasă, a transmis „României libere“ președintele Coaliției pentru Familie, Mihai Gheorghiu, prin intermediul biroului de presă. Acesta acuzat „dictatul ideologic al unei minorități“.

RL: Coaliţia a fost acuzată că, prin această iniţiativă, a urmărit, de fapt, să interzică cuplurilor de acelaşi sex să se poată căsători vreodată în România. Cum răspundeţi?

Mihai Gheorghiu: Noi suntem pe terenul ferm al Constituţiei şi Codului Civil român. Nu poate exista democraţie fără „demos“, fără popor, nu există democraţie doar prin împlinirea dictatului ideologic al unei minorităţi. Voinţa societăţii româneşti cu privire la această temă fundamentală se va reflecta prin referendum.

Ce părere are Coaliția pentru Familie despre legalizarea în România a parteneriatului civil?

Un proiect de lege în acest sens se află în dezbatere în Parlament, vom vedea care este voinţa legiuitorului român în curând. Dar merită totuşi subliniat că în ţările care au legalizat această formă de uniune s-a ajuns, în scurt timp, ca parteneriatele civile să implice aceleaşi drepturi ca şi căsătoria civilă, deci și adopţia de copii în cadrul parteneriatului civil între persoane de acelaşi sex. Agenda universală a normativizării comportamentului homosexual are ca punct important crearea instituţiei parteneriatului civil pentru persoane de acelaşi sex, ca treaptă necesară pentru obţinerea căsătoriei între persoane de acelaşi sex.

Continuarea pe romanialibera.ro

Despre Autor

Articole asemanatoare

Comenteaza

*