default-logo

Decizii ale Consiliului Director al UZPR

Consiliul Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, întrunit în ședință în 25 mai 2022, a avut în vedere o serie de decizii administrative, care să asigure bunul mers al organizației.
În vederea sprijinirii organizării unor acțiuni proprii de către filialele UZPR, în special cele care nu au personalitate juridică, se instituie dreptul acestora de a beneficia de sumele rezultate din redirecționarea procentului de 3,5% din profit, pe baza declarațiilor membrilor UZPR din filialele respective. Cuantificarea și totalizarea sumelor se va realiza, periodic, la nivelul central al UZPR, de către departamentul financiar-contabil. Folosirea sumelor respective va fi posibilă numai după aprobarea unei cereri motivate din partea filialei teritoriale a UZPR, respectându-se normele financiare în vigoare.
O altă decizie vizează atragerea de fonduri către UZPR. Astfel, având în vedere necesitatea sporirii bugetului Uniunii, pentru persoanele care vor aduce sponsorizări sau publicitate se instituie un procent de 15% din valoarea sumei respective, care va putea fi returnat aducătorului, în condițiile reglementărilor financiare în vigoare.

Departamentul Comunicare

Posted On 26 mai 2022
, By

Front la frontiere. Scriitori români, reporteri de război

Scriam, în urmă cu vreo doi ani, un articol despre vocația reportericească a unui scriitor interbelic, Constantin Virgil Gheorghiu, a cărui carieră literară s-a construit pe baza unei experiențe de viață cutremurătoare (nevoit să fugă din țară după instalarea regimului comunist, afirmat și iubit în întreaga Europă, dar aproape necunoscut, descoperit târziu, după 1989, în țara de origine), mizând pe categoria reportajului de război, în care Gheorghiu a excelat spre sfârșitul anilor `40 ai secolului trecut. Tema se dovedește însă acum de o tragică actualitate, după declanșarea războiului din Ucraina, (tot mai) aproape de frontierele noastre. Sentimentul pe care ni-l dau, de această dată, jurnalele televizate despre război, e similar celui din volumele reporterului interbelic, creând o apăsătoare impresie de déjà-vu, déjà-lu. Reiau acum, cu același sentiment tulburător al „istoriei care se repetă”, notațiile de atunci, constatându-le uluitoarea similitudine cu masacrele actuale de pe teritoriul Ucrainei.

*

În vara lui 1941, în care jurnalistul Constantin Virgil Gheorghiu ajungea, ca reporter de război al ziarului România, pe frontul din Basarabia, avea deja publicate două volume de poezie bine primite în lumea literară bucureşteană, dar şi o bogată experienţă gazetărească. Făcându-şi ucenicia la ziarul Timpul, apoi la Universul şi la Curentul, viitorul corespondent de front îşi antrenase deja pana cu subiecte variate, de la faptul divers, la evenimentul politic şi cultural.  Aceste exerciţii jurnalistice vor pregăti în surdină „marele reportaj de război din teritoriile dezrobite” – volumul Ard malurile Nistrului, apărut chiar în toamna lui 1941, cu relatări de front, la frontiera dintre literatură şi gazetărie. Pe fundalul unei epoci în care propaganda politică submina de cele mai multe ori adevărul, în care „terenul” era scena unui spectacol apocaliptic al degradării omului şi a omenescului, scriitorul reporter de război notează totul cu onestitate, dar şi cu o acuitate dureroasă a detaliului. Paginile imortalizează instantanee ori imagini în mişcare, dublate de perpetua perplexitate a omului în faţa abuzurilor ocupaţiei sovietice distrugătoare de existenţe şi anihilatoare de identitate naţională. Reconstituirea ororilor armatei ruse configurează un peisaj apocaliptic, un teritoriu carbonizat, după ce „au ars malurile Nistrului”.

Înzestrat cu vocaţie jurnalistică mărturisită cu înfrigurare („orice eveniment creează reporterului o stare de nervi excepţională: când s-a produs un fapt reporterul nu mai poate şedea locului. Trebuie să plece. Să fie de faţă. Să fie primul pe teren”, după cum nota în capitolul „Plec reporter de război”), tânărul Gheorghiu realizează o reproducere aproape filmică, de ciné-verité, a oraşului Cernăuţi, carbonizat de pârjolul roşu sovietic – clădiri în ruină, pereţi ciuruiți de explozii, ferestre sparte, flori arse, case transformate în grajduri, străzi negre de fum. Un oraş pustiu, în care românii au fost arestaţi şi deportaţi în Siberia, ori striviţi cu tancul, ucişi şi azvârliţi în gropi comune, la margine.

Pervertirea funcţională şi degradarea edificiilor oraşului stau mărturie pentru furia devastatoare bolşevică: şcoala normală devine cazarmă „cu miros de grajd”, liceul militar e parte incendiat, parte ruină, cu ziduri sfârtecate de dinamită. Încrâncenarea pângăritoare atinge şi bisericile, jefuite de obiectele sacre, arse până în temelii, împreună cu icoanele şi cărţile de valoare, ori transformate în latrine pentru soldaţi ruşi, până când „din tot ce poate avea un oraş n-a mai rămas nimic”. Constantin Virgil Gheorghiu părăseşte oraşul asediat „cu gene aburite de tristeţe”, dar conştient de responsabilitatea consemnării adevărului, principiu esenţial în misiunea reporterului, căci „faptele pe care le culegem noi acum şi pe care le scriem, vor alcătui istoria de mâine”.

Excelent creator de situaţii, jurnalistul scriitor intuieşte, de la început, impactul emoţional generat de relatarea atrocităţilor frontului, cultivând specia reportajului narativ, pe lângă cel de atmosferă. Apar astfel micronaraţiuni de război, cu subiecte care ating miraculosul (povestea bisericii Soborului din Bălţi, bombardată de bolşevici, a cărei cruce, înclinată în primul raid aerian, e îndreptată de al doilea, povestea tânărului român, devenit iscoadă, care trece Dunărea înot, neatins de gloanţele inamice, după primirea împărtăşaniei), grotescul (convoiul „cu miros greu” al evreilor incendiatori ai Chişinăului, care defilează „în faţa ruinelor fumegânde ale oraşului sub care zac cadavrele celor ucişi de ei”, troiţele profanate, mormintele dinamitate, din care „au sărit bucăţile de sicriu şi de oase”, jefuite apoi de „bravii soldaţii” ruşi, caricaturalele neveste de bolşevici, ieşite la piaţă cu veşmintele de bal ale doamnelor Chişinăului, grobianismul soldaţilor ocupanţi), ori tragicul (martirajul unor preoţi ortodocşi, sub tirul armelor sovietice, executarea unor copiilor şi bătrânilor din satele Basarabiei, arderea recoltelor şi otrăvirea fântânilor, arestările şi deportările în Siberia, incendierea fabricilor şi a spitalelor).

O cutremurătoare cazuistică se întrevede şi din reportajele de tip istorie de viaţă, în care jurnalistul prozator înfăţişează fracturi biografice sub presiunea abuzurilor ocupaţiei: istoria dramatică a fecioarelor abuzate de soldații sovietici, povestea femeii din Tighina, care-şi riscă viaţa, furând o pătură pentru copii şi aşteptându-şi apoi pedeapsa cu moartea, istoria ţăranului împuşcat în lan de soldaţii ruşi, calvarul românului din Ismail, arestat şi torturat până la moarte în beciurile NKVD-ului.

Acuitatea notaţiei şi grija pentru redarea realităţii „acestor orori nemaipomenite decât în timpurile Inchiziției” sunt însă dublate mereu de trăiri puternice, relatorul ieşind din neutralitate şi transmiţând în permanenţă emoţie. Nu altă intenţie relevă interogaţiile repetate din finalul volumului, în faţa nedreptăţii istoriei („De ce le-a fost dat basarabenilor – acestor nesfârşit de buni oameni de pâine şi haiduci, să sufere atât ?”), care încheie un veritabil şi profund demers jurnalistic împotriva „jumătăţilor de adevăr” şi a mistificării, debitate lozincard de forurile propagandistice: „noi facem război acum şi nu avem timp de ziaristică”.

*

În același registru, dar din perspectiva combatantului, scria și tânărul subofițer de artilerie George Topârceanu despre luptele Primului Război Mondial, la care a participat direct, căzând chiar prizonier, după catastrofa de la Turtucaia. În „Memorii de război” – dureros jurnal de front –  și „Pirin Planina. Episoduri tragice și comice din captivitate”, apare aceeași uimire tragică în fața atrocităților unei confruntări absurde și inutile, mai ales atunci când ele se revarsă în afara frontului, asupra oamenilor nevinovați. Iată o reacție în fața evacuări unui sat incendiat:  „Satul, unde atâția din cei care pleacă și-au petrecut copilăria, au crescut și-au iubit, satul cu idilele lui, cu casa părintească, cu amintirile, cu datinile și trecutul lui, rămâne în urmă arzând. Prăpădit poate pentru vecie. Nemișcați stăm și privim…”

Sufletul și mintea combatanților sunt supuse, mai degrabă decât trupurile lor, unor asalturi aducătoare de moarte, în mijlocul unui câmp de bătălie aproape pustiu, în care „oamenii se bat cu mașinile”, lipsiți chiar și de omenească luptă corp la corp din războaiele istoriei: „oamenii sunt ascunși în pământ, ca râmele. De acolo se pândesc unii pe alții, de acolo își trimit prin văzduh focul ucigător. Războiul modern ! Stai în tranșee cu brațele încrucișate (…) și aștepți, fără nicio  putere, să plesnească deasupra ta o mașină, zvârlită de altă mașină !” În acest peisaj apocaliptic, omul se dezumanizează, devine o fiară care fuge sau care pradă, făcând pe poetul memorialist să exclame, cu glasul întregii omeniri, de ieri și de azi, silite să fie, în orice fel, parte a acestui joc sângeros și absurd: „Mare ticăloșie e războiul !”

                                                                                                            Corina POPESCU

Posted On 26 mai 2022
, By

Seară de Mai, seară de cultură sub auspiciile UZPR

Așteptată și de această dată cu mare interes, ediția Seratelor Eminescu Jurnalistul, desfășurată luni, 16 mai 2022, de la ora 17:00, în primitoarea sală a Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR), din București, Bd. Dacia nr. 26, a reunit pe iubitorii de cultură și artă la o nouă întâlnire, organizată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Serata a avut ca prezentatori pe cunoscuții Claudia Motea și Ovidiu Zanfir, care sunt sufletul acestui eveniment, deja devenit celebru pe agenda momentelor de referință culturală ale Capitalei.

Și la această serată au participat, ca de obicei, personalități ale culturii și vieții publice din țara noastră, care au prezentat interesante prelegeri și comunicări, publicul venit în număr mare fiind încântat să fie martorul unor  momente artistice de înaltă ținută  (recitaluri de poezie, în persoana talentatei actrițe Doina Ghițescu, lansare de carte, având ca autor pe Prof. univ. dr. av. Verginia Vedinaș, cu o prezentare magistrală făcută de  Prof. Univ. dr. Bogdan Cuza, divertismente muzicale prezentate de soprana Arlinda Morava și pianista Adriana Alexandru și o reprezentație teatrală, susținută ca de obicei de trupa Teatrului NostruM, de sub egida UZPR).

Evenimentul a debutat cu  prezentarea de către poetul Miron Manega, vicepreședinte al UZPR, a unui text din opera publicistică a lui Mihai Eminescu, plin de sevă și de dramatice conotații jurnalistice. Acest moment a fost urmat de intervenția domnului Dorel Vidrașcu, care a recitat un poem având ca temă subiecte adiacente textului eminescian. Ovidiu Zanfir a amintit că, urmare a unei inițiative a UZPR, ziua de 27 Mai a fost declarată Ziua Națională Mihai Viteazul, „Martir și Erou al Națiunii Române”, urmând să se desfășoare și în acest an omagierea eroului ce își doarme somnul de veci la Mânăstirea Plăviceni.

Organizatorii au adresat un elogiu în memoria lui Doru Dinu Glăvan și au adresat urări de sănătate grabnică doamnei Rodica Subțirelu, pe care o așteptăm să revină cât mai repede alături de noi.

Actrița Claudia Motea, la rândul ei, a mulțumit gazdelor, delegatului AGIR, în persoana domnului Prof. univ. dr. Nicolae Vasile, care ne-a pus la dispoziție sala pentru evenimentele organizate de UZPR.

În continuare, participanții (printre ei am remarcat prezența Președintelui UZPR Sorin Stanciu, jurnalistei Teodora Marin, Prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan, Prof. univ. dr. Crina Bocșan, Președinta Asociației Culturale Iulia Hașdeu, Prof. univ. dr. Bogdan Cuza ș.a.)  au ascultat disertația Liviei Ciupercă, membră a UZPR, a Uniunii Scriitorilor din România, precum şi a Asociaţiei Române de Istorie a Presei, redactor literar la revista „Constelaţii diamantine”, critic literar din Iași, care a rostit un impresionant eseu dedicat memoriei lui Doru Dinu Glăvan.

Serata a fost onorată de prezența apreciatei  Martha Maria Mocanu, de profesie inginer și om de afaceri din Ploiești,  reprezentant al Clubului Rotary Internațional – Romano, care a evocat activitatea domniei sale în slujba culturii române și a prezentat un text dedicat actualității operei lui I.L. Caragiale.

Elogios prezentată de Claudia Motea, soprana Arlinda Morava, care a devenit o prezență constantă pe scena seratelor, a prezentat un minunat recital, acompaniată la pian de mezzo-soprana Adriana Alexandru,  copios gustat de public și răsplătit la final cu calde și vii aplauze.

În continuare, a fost prezentată lucrarea  Prof. univ. dr. av. Verginia Vedinaș, membru UZPR, cadru didactic al Universității București, cu titlul: „Doamna noastră țară, Doamna noastră administrație”, arătând motivele lăuntrice pentru care a scris această carte de reflecții, la care a contribuit și fiul Domniei Sale. Pe scenă, alături de autoare au fost prezenți domnul Virgil Oniță, administratorul Grupului de Firme Libris și editorul cărții, alături de Prof. univ. dr. Bogdan Cuza și Prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan, care au rostit cuvinte elogioase la adresa acestei lucrări. La final, cei prezenți au primit autografe din partea doamnei Prof. univ. dr. av. Verginia Vedinaș.

Serata s-a încheiat cu un spectacol prezentat de trupa Teatrului NostruM, Director Artistic, Claudia Motea, care a cucerit ropote de aplauze.

Din partea organizatorilor, oaspeții acestei serate au primit Însemne de mulțumire evocând prețioasa lor prezență la acest eveniment de înaltă ținută, organizat sub egida UZPR.

Astfel a luat sfârșit încă o reușită acțiune a jurnaliștilor membri ai UZPR!

 Tanța Tănăsescu / UZPR

 

Posted On 17 mai 2022
, By

Radio UZPR. Podcast media. Alături de public, oricând, oriunde

La mai bine de un secol de când lumea făcea cunoștință cu undele radio, această „dragoste la prima… audiție” pare perpetuă. Și în prezent radioul este cea mai de încredere sursă de informații, iar tehnologia, prin podcast, nu a făcut decât să-l facă și mai accesibil.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, fidelă misiunii sale de a reuni laolaltă cele mai reprezentative personalități ale lumii presei românești în numele slujirii publicului lansează podcastul media Radio UZPR. În acest fel, completăm cu mijloace de ultimă generație aria de întindere a comunicării cu opinia publică, trasăm un nou drum care să lege jurnaliștii profesioniști de cei în slujba cărora s-au pus alegând această frumoasă și dificilă profesie și aprofundăm conexiunea cu toți cei care știu că presa profesionistă este cea mai avizată sursă de informare.
Liber, accesibil, independent și versatil, noul podcast al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România aduce publicului, oricând și oriunde, puncte de vedere, știri, analize, informații, esență de presă, așa cum este ea văzută, abordată și muncită în fiecare zi de unii dintre cei mai relevanți profesioniști ai domeniului, personalități ale publicisticii naționale și internaționale, reprezentanți ai unor instituții de talie mondială, profesori universitari – în direct de la catedrele de jurnalism – membri ai Academiei Române, președinți ai filialelor UZPR, personalități de top ale presei din țară și din Diaspora.
Interviuri, reportaje, documentare și evenimente de pe tot cuprinsul țării și din Diaspora, „secretele” unei meserii în care nu pot activa decât cei cu vocație și curaj, dispuși la efort intens, lumea presei devoalată lumii largi, în așa fel încât cea din urmă să știe, o dată mai mult, că jurnaliștii profesioniști sunt aliații de cursă lungă ai publicului, toate acestea și multe altele vor fi disponibile pe podcastul Radio UZPR.
Anul 2022 este un moment de referință pentru Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, care dă lumii, prin podcastul care îi poartă numele, acces deplin la spectacolul elaborării informației și analizei, care, până la urmă, este însuși spectacolul vieții, cu toată splendida sa capacitate de a comunica.

Departamentul Comunicare

link radio
https://radiouzpr.podbean.com/

Posted On 17 apr. 2022
, By

Evenimente

Festivalul „Johann Strauss”, în premieră la Opera bucureșteană

Cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului „Johann...
Posted On 26 mai 2022
, By

Arlinda Morava și drumul divin în artă

Atunci când începe o zi însorită, e imposibil...
Posted On 25 mai 2022
, By

Festivalul „Young Island” se întoarce la Bacău

Organizatorii Festivalului „Young Island” au...
Posted On 25 mai 2022
, By

Actualitate

Noile reguli europene pentru reglementarea...
Posted On 25 mai 2022
, By

Explozie a numărului de migranți aflați ilegal în Europa

Numărul persoanelor aflate în situaţi...
Posted On 25 mai 2022
, By