◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.03.2024
1 martie – zi de sărbătoare pentru Mănăstirea Topolnița

A devenit tradiție ca în fiecare an, în ziua de 1 martie, la mănăstirea mehedințeană Topolnița să fie săvârșită o slujbă cu totul deosebită. Cu acest prilej, chinovia de pe apa Topolniței a devenit și anul acesta, în prag de primăvară, loc de pelerinaj și de rugăciune. Astfel, creștini din împrejurimi și nu numai și-au îndreptat pașii spre sfântul așezământ monahal, pentru a participa la tradiționala slujbă. Cei ce s-au învrednicit a fi prezenți în această zi la ctitoria Sfântului Nicodim de la Tismana au trăit momente unice de rugăciune….

Citește mai mult

ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA: PRECIZĂRI ÎN NUMELE ADEVĂRULUI ȘI CORECTITUDINII POLITICE

Academia Oamenilor de Știință din România a devenit ținta unor atitudini și atacuri nedemne din partea unor medii și a unor forțe politice, menite a discredita instituția în mediul public, de a-i distorsiona imaginea și de a-i submina statutul. Toate acestea se fundamentează, pe de o parte, pe o crasă lipsă de informații, pe de altă parte, pe opinii vehiculate în  presa de scandal, și par a exprima un proiect politic. Un proiect politic nu dedicat dezvoltării științei și educației în România, ci focalizat strict pe un scop unic: desființarea…

Citește mai mult

ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA TREBUIE SPRIJINITĂ

Academia Oamenilor de Știință din România, (AOSR) înalt for de consacrare științifică creat în România în anul 1935, reunește personalități  din toate domeniile științifice. AOȘR este organizată pe secții, fiecare secție având la conducere o personalitate recunoscută atât la nivel național cât și internațional. AOȘR organizează anual două conferințe la care participă atât membri titulari, membri corespondenți, membri de onoare, membri asociați cât și alte persoane cu o pregătire deosebită în domeniul secțiunii la care participă. Această academie a fost susținută din anul 2007 până în anul 2019, inclusiv, cu…

Citește mai mult

Viorel Dinescu în „O sută și una de poezii”

Editura Academiei Române, grație directorului său, acad. Dumitru Radu Popescu, a lansat o excelentă colecție „O sută și una de poezii”, o adevărată bibliotecă de poezie, ca să mă exprim în termenii lui Marin Sorescu (vezi Marin Sorescu, Biblioteca de poezie românească, comentarii și antologie, ediție îngrijită de Mihaela Constantinescu și Virginia Sorescu, București, Editura Creuzet, 1997). Colecția și-a propus că reunească creația poeților clasici și contemporani, de la Eminescu, I.L. Caragiale, Creangă la Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Nicolae Dan Fruntelată, V. Tărâțeanu, N….

Citește mai mult

Cele mai lungi chei din țară se află în Caraș-Severin. „Zecile de cascade și sutele de peșteri și avene nu sunt întâmplătoare”

Munții Aninei fac parte din cea mai mare zonă carstică compactă din România, iar Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, cu cele peste 60% de zone calcaroase, ocupă locul doi în țară, semnalează Bogdan Bădescu, președintele Asociației Speologice Exploratorii. Această suprafață imensă de roci solubile a făcut posibilă formarea multor chei și văi carstice abrupte. Astfel, Cheile Nerei sunt cele mai lungi chei din țară, având circa 22 km, subliniază Bogdan Bădescu. În versanții acestor chei, dar și în platourile Crivina, Liciovacea, Poiana Roșchii, Sasca sau Cărbunari, Asociația Speologică Exploratorii…

Citește mai mult

De la Mărțișorul mamei la Mărțișorul nostru, al tuturora!

Compozitorul academician Eugen Doga s-a născut în prima zi de primăvară, de aceea , Domnia Sa era Mărțișorul mamei sale. A devenit între timp Mărțișorul nostru al tuturor.A pornit să cucerească lumea, o lume, deși visată, total necunoscută, din satul Mocra, situat în regiunea de Est, transnistreană a Moldovei de răsărit. Era un produs sovietic, după cum spune Domnia Sa, sută la sută. A perseverat, urmându-și cu îndărătnicia, specifică creatorilor, visul.A mers după soare. ..A atins cele mai mari culmi ale succesului, a devenit admirat, iubit și adorat de mulțimi,…

Citește mai mult

Festivalul de Film Francofon (1–7 martie 2021, Tel Aviv)

Undeva la Palilula, debutul în cinematografie al celebrului regizor român de teatru Silviu Purcărete, va fi difuzat online în premieră în Israel, cu sprijinul ICR Tel Aviv, cu ocazia Festivalului de Film Francofon, ce are loc în perioada 1–7 martie 2021 pe platformele online ale Cinematecilor din Ierusalim și Holon. Festivalul face parte dintr-o serie de evenimente de celebrare a Zilei Francofoniei, la care România participă în mod tradițional. În cadrul Festivalului vor fi proiectate filme din Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Elveția, Franța, Grecia, Irlanda, Vietnam și România, prezentă în…

Citește mai mult

Gala Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, ediţia a V-a (1 martie 2021)

În organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ se va desfăşura, luni, 1 martie 2021, Gala Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, ediţia a V-a, eveniment programat la ora 12.00, la sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean Neamţ. În cadrul aceleiaşi ceremonii de la sala „Calistrat Hogaş”, scriitorul Dan Stanca, laureat anul trecut al Premiului, va primi, din partea Primăriei şi Consiliului Local Târgu Neamţ, titlul de Cetăţean de onoare al oraşului de pe malurile Ozanei. Proiect cultural important pe agenda de manifestări culturale a Centrului…

Citește mai mult

ARDEALUL LITERAR 25

Explozia din 1990 din teritoriile presei era una dintre marile câștiguri ale libertății noastre. Puteam recupera fără niciun fel de restricții, ceea ce fusese ținut în cătușe. Tarabele erau pline de publicații de tot felul, nu mai era nici criză de hârtie, nici de timp, oricine putea să aibă o publicație a sa, după ce mai bine de o jumătate de veac doar Partidul avea acest drept. Am avut și eu tentative înainte de 1989 de a scoate noi publicații, și ca suplimente ale revistei „Vatra”, la care eram redactor,…

Citește mai mult

Calendar UZPR martie 2021

GHEORGHE ASACHI (1788-1869), fondatorul gazetei ”Albina românească” (1829) și al suplimentului ”Alăuta românească” (1837); statuia din Municipiul Iași (14 octombrie 1890), sculptor Ion Georgescu; cugetare: ”Omul cel înțelept, deși se pleacă plăcerilor acestei zile, totuși, își alege un minut de singurătate, spre a putea cugeta.” 

Citește mai mult

Premieră la Teatrul Toma Caragiu din Ploiești

La Teatrul Toma Caragiu dn Ploiești: s-a pus în scenă piesa „Ti Amo, Maria!”, scrisă de Giuseppe Manfridi spectacol care, în opinia regizorului Eusebiu Mihail Tudoroiu, „vorbește despre iubiri imposibile, vicii, obsesivitate, agresiune si impulsivitate si despre cum aceste lucruri ne pot distruge ca oameni si pot înlătura chiar si ce iubim cel mai mult pe lume.” O altă poveste. Un alt anonim care crede aidoma eroilor lui Camil că „cei ce se iubesc au drept de viață și de moarte unul asupra celuilalt” pentru că „cei ce se iubesc nu…

Citește mai mult

MARIN SORESCU – 85

  Mâine, 29 februarie, ar trebui să fie ziua lui Marin Sorescu, care s-a născut în 29 februarie 1936, la Bulzeşti, și am fi putut să-l sărbătorim la 85 de ani. Dar acest „mâine” nu e decât din patru în patru ani. Și oricum, din 8 decembrie 1996, n-a mai fost niciun „mâine” pentru Marin Sorescu. Acum, când „se bate miezul nopții în clopotul de-aramă”, stau din nou de vorbă cu Marin Sorescu, așa cum am făcut-o și în 25 februarie 1984, la Târgu-Mureș.   MARIN SORESCU   „Cred că…

Citește mai mult