◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro24.04.2024

Cele mai lungi chei din țară se află în Caraș-Severin. „Zecile de cascade și sutele de peșteri și avene nu sunt întâmplătoare”

Munții Aninei fac parte din cea mai mare zonă carstică compactă din România, iar Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, cu cele peste 60% de zone calcaroase, ocupă locul doi în țară, semnalează Bogdan Bădescu, președintele Asociației Speologice Exploratorii.

Această suprafață imensă de roci solubile a făcut posibilă formarea multor chei și văi carstice abrupte. Astfel, Cheile Nerei sunt cele mai lungi chei din țară, având circa 22 km, subliniază Bogdan Bădescu. În versanții acestor chei, dar și în platourile Crivina, Liciovacea, Poiana Roșchii, Sasca sau Cărbunari, Asociația Speologică Exploratorii și alte câteva asociații au descoperit 430 de peșteri și avene, unele cu lungimi de peste 2,5 km.

„În programul nostru de cercetare am inventariat peste 500 de ponoare sau izvoare carstice, reprezentând și acestea peșteri potențiale în care urmează să desfășurăm explorări dacă diametrul galeriilor ne va permite intrarea. Nici zecile de cascade nu sunt întâmplătoare. Acestea s-au format datorită depunerilor de tuf calcaros (travertin) ce l-a depus apa în urma dizolvării calcarului și formării peșterilor. Practic, toată suprafața calcaroasă de peste 24.000 ha are legătură cu peșterile și sistemul de fisuri ce interconectează peșterile cu izvoarele și ponoarele existente”, ne-a declarat președintele Asociației Exploratorii.

Harta peșterilor și obiectivelor turistice din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița (Munții Aninei și Munții Locvei), realizată de speologii Marius Vlaicu și Bogdan Bădescu, localizează 430 de peșteri și avene, precum și 540 de ponoare și izvoare carstice. Galeriile peșterilor au 24.545 metri dezvoltare cumulată, 4.572 metri denivelare cumulată și 9.607 metri extensie cumulată. Bădescu mai precizează că „harta actuală este pentru uzul celor pasionați de a explora și cerceta natura, dar și pentru turistul care dorește să ajungă la obiectivele carstice și, de ce nu?, și într-o peșteră”.

Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, care include obiective turistice mult-apreciate, precum Lacul Dracului, Cascada Beușniței, Lacul Ochiul Beului, Cascada Bigăr, se întinde pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și Oravița și pe cele ale comunelor Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Lăpușnicu Mare, Sasca Montană și Șopotu Nou.

resita.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *