◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.03.2024

Azi e Ziua internațională a muncii. De ce se sărbătorește pe 1 Mai

Ziua internațională a muncii se sărbătorește anual, începând din 1889, în peste 80 de țări, la data de 1 Mai.

Aceasta zi nu a fost aleasa intamplator. La nivel global, revolutia industriala a insemnat introducerea unor masini si utilaje noi, care functionau incontinuu.

Se muncea in conditii grele timp de 10-16 ore pe zi, potrivit www.iww.org. Prin urmare, spre sfarsitul secolului al XIX-lea, clasa muncitoare a inceput sa duca o lupta constanta pentru a obtine ziua de lucru de opt ore, precum si conditii mai bune de munca si un salariu decent.

In 1884, in incercarea de a le face muncitorilor viata mai usoara, in cadrul Conventiei nationale de la Chicago, Federatia Organizatiilor Mestesugaresti si a Uniunilor Sindicale (care a devenit mai tarziu Federatia Americana a Muncii) a initiat introducerea unei rezolutii care stipula ca durata unei zile legale de munca sa aiba opt ore. In anul urmator, Federatia si-a reiterat proclamatia declarand ca aceasta va fi sustinuta de greve si demonstratii.

La 1 mai 1886, peste 300.000 de muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au marsaluit pentru a-si sustine cauza, fiind prima data cand a fost sarbatorita ziua de 1 Mai. Cea mai mare demonstratie a avut loc la Chicago, unde au participat 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 se aflau in greva. Insa, trei zile mai tarziu, in Piata Haymarket din Chicago, unde numarul grevistilor ajunse la peste 65.000, lucrurile au escaladat si politia a intervenit cu brutalitate. S-au inregistrat morti si raniti.

In 1889, la primul Congres al Internationalei a II-a intrunit la Paris, in care a fost marcat centenarul Revolutiei Franceze (1789) si al Expozitiei Universale, Raymond Lavigne a facut propunerea ca, in 1890, sa fie organizate demonstratii internationale, in memoria victimelor grevei generale din Chicago.

In 1890 au avut loc manifestatii atat in SUA, cat si in principalele tari europene. Astfel, ziua de 1 Mai a devenit Ziua internationala a muncii, fiind recunoscuta ca un eveniment anual la Congresul Internationalei a II-a din 1891. De atunci, an de an, in aceasta zi, muncitorii au prilejul sa-si exprime public cererile privitoare la conditii mai bune de munca si la salarii decente.

Statele Unite si Canada sarbatoresc Ziua muncii in prima zi de luni a lunii septembrie. In SUA, presedintele Grover Cleveland (1885-1889 si 1893-1897), ingrijorat de amenintarea politica a acestei sarbatori create de socialisti, a decretat, in 1894, ca Ziua muncii sa fie marcata in prima zi de luni a lunii septembrie. Si in anii ’50, presedintele Dwight D. Eisenhower (1953-1961) a continuat aceeasi politica, declarand ziua de 1 Mai drept Ziua loialitatii in SUA.

1 Mai in România

In Romania, ziua de 1 Mai a fost marcata, incepand din 1890, prin organizarea de petreceri campenesti. Primele demonstratii muncitoresti organizate la noi in tara au avut loc in 1945, la Bucuresti, iar ultimele s-au desfasurat in 1971.

In 1945, in conditiile in care cel de-Al Doilea Razboi Mondial nu se incheiase, iar pe teritoriul Romaniei, inca, se aflau trupele sovietice, a avut loc prima demonstratie „a oamenilor muncii”. Au defilat, cu acest prilej, toate categoriile sociale. Totul s-a desfasurat, conform cutumei, in Piata Aviatorilor din Bucuresti, unde s-au ridicat tribune speciale pentru astfel de evenimente.

Parada incepea cu un miting, urmat de momentele in care in piata intrau pionierii. Defilau apoi Garzile patriotice, infiintate in august 1968, si muncitorii din fabricile bucurestene, sector dupa sector. Marile cluburi sportive defilau si ele „raportand” succesele obtinute la competitiile nationale si internationale. Momentul final era asigurat de asa-numitii oameni de ordine care intonau „imnul de lupta a clasei muncitoare din intreaga lume” – „Internationala”.

In anii urmatori, s-a renuntat la parada de 1 Mai, ziua fiind marcata prin adunari numite „populare” ce aveau loc fie pe Stadionul Republicii, care beneficia de instalatie pentru nocturna, fie in Pavilionul Expozitiei Economiei Nationale – azi Romexpo, fie in Sala Palatului. Erau prilejuri de omagiere a cuplului Ceausescu.

Dupa 1990, aceasta zi este sarbatorita prin organizarea de concerte, plimbari cu bicicleta, iesiri la iarba verde, diverse activitati festive, concursuri pentru copii etc.

Astazi, ziua de 1 Mai, cunoscuta si sub denumirea de Ziua muncii sau a muncitorilor, este in cele mai multe state, intre care si Romania, zi nelucratoare. Pe de alta parte, in alte tari, Ziua Muncii este prilejul perfect folosit de sindicatele muncitorilor de a face cunoscute revendicarile lor sociale sau profesionale.

ziare.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *