◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.04.2024

Mass-media ca instrument de control și management în agricultură

Deși producția agricolă nu este în fruntea agendei în anumite perioade, ea își menține întotdeauna importanța. Ne amintim de importanța agriculturii în condiții nefavorabile, precum pandemie, dezastre naturale sau război, iar în aceste cazuri interesul politicienilor, oficialilor și celor în domeniu crește și mai mult. Problemele și propunerile de soluții legate de producția agricolă sunt discutate pe larg în mass-media, iar problemele devin mai vizibile în ochii societății.
Ca și în rezolvarea tuturor problemelor, soluționarea problemelor agricole este posibilă prin producerea de informații și furnizarea acestora către grupurile țintă relevante. Fiecare țară își are propria caracteristică în producția agricolă. Există centre de cercetare și stații de testare, în special în facultățile de agronomie și medicină veterinară, pentru a produce informații în acest sens. Tipul de cercetare agricolă pe care se vor concentra oamenii de știință variază în funcție de condițiile țării.
Există diferențe între informațiile produse în cercetarea agricolă și informațiile utilizate de producător față de cele din ​​sectorul industrial. În timp ce informațiile necesare sunt disponibile pentru a rezolva multe dintre probleme, utilizarea acestora de către fermieri este mult mai redusă. Deși variază în funcție de țări, aceste probleme sunt mai mult sau mai puțin experimentate în sectorul agricol. Pentru a spune mai clar, pe undeva există informații, dar există probleme serioase în transmiterea acelor informații către utilizatori. Cred că această afirmație nu ar fi greșită, nu avem aproape deloc lipsă de informații care să stea la baza soluționării integrale sau parțiale a problemelor agricole cu abordare științifică, dar există mari probleme în utilizarea informațiilor.
De la existența umanității, s-au folosit diferite metode conform condițiilor din acea perioadă în transferul informațiilor către destinatar și utilizarea acestora de către destinatar. Odată cu inventarea tiparului, materialele tipărite, în special ziarele și reviste, au putut fi reproduse ușor, ieftin și au început să fie transmise în masă. Ca scenă exemplară, istoria ne arată că societățile care au acceptat și au folosit tiparul au progresat rapid, dar societățile care au întârziat acest lucru din diverse motive au rămas în urmă.
Odată cu dezvoltarea pas cu pas a tehnologiei, pe lângă materialele tipărite, radioul, televiziunea și, în final, comunicarea online s-au răspândit rapid.
Exemplul american
Când ne uităm la istorie, putem vedea că sprijinul media a fost foarte eficient în atingerea unui obiectiv planificat. Un exemplu în acest sens este programul de producție de legume implementat de guvernul american după al Doilea Război Mondial. Ministerul american al Agriculturii a desfășurat un amplu proiect susținut de media, atât pentru a ajuta la îmbunătățirea psihologiei societății, cât și pentru a contribui la producția de legume. În acest context, oamenii cu potențial de a se angaja în agricultură au fost atrași prin pregătirea intensivă a broșurilor, afișelor și broșurilor tipărite. În plus, oamenii care locuiesc în oraș au fost informați despre producția de legume în case, școli, lăcașuri de cult și pe toate terenurile virane aparținând statului, iar acest proiect a fost susținut pe cât posibil prin intermediul presei. Proiectul a fost popularizat continuu în presa scrisă și în special prin programe radio.
Ca urmare, s-au obținut rezultate foarte interesante. Psihicul persoanelor care se ocupă de aceste locuri de muncă s-a îmbunătățit rapid. În plus, în anumiți ani, cantitatea de legume obținută de pe terenuri mici precum grădinile casnice şi parcelele a fost mai mare decât cantitatea de legume obținută de pe terenurile deja folosite în producție. Acest exemplu dovedește eficiența mass-media în transmiterea cu succes a informațiilor adunate într-un anumit centru către publicul țintă și în dirijarea societății.
Organisme mai influente
Deși producția agricolă variază în funcție de nivelul de educație al societăților, aceasta este în general realizată de stratul societății cu cel mai scăzut nivel de educație. La acest nivel nu se acceptă cu ușurință
Problema pe care a spus-o unul dintre profesorii noștri în anii când studiam la Facultatea de Agricultură (1983) este lămuritoare pentru situația noastră. În anii 1950, a fost realizat un studiu privind utilizarea îngrășămintelor chimice în Regiunea Anatoliei de Est a Turciei. Funcționarii responsabili au pregătit afișe și broșuri pe care le-au distribuit publicului țintă și au mers în sate și i-au informat. Conform programului, îngrășământul urma să fie oferit gratuit oricui dorește, dar nimeni nu a dorit să folosească îngrășăminte chimice. În anii următori s-au realizat unele studii demonstrative pe terenurile unor fermieri. Cu toate acestea, mulți dintre fermieri încă ezitau. Mă întrebau dacă acum este bine și că își fac griji dacă pământurile vor deveni neproductive în următorii ani.
În 1950, numărul bărbaților alfabetizați era de 45%, iar numărul femeilor era de 20%. Nu a fost posibil să se ajungă la toți acești oameni folosindu-se instrumente media scrise. În acest moment, radioul, un organ media senzorial, a fost utilizat, iar programele radio au fost pregătite pentru rezolvarea acestei probleme și a altora similare. Programele de radio despre ce este îngrășământul chimic, cum și când să fie folosit și care vor fi efectele acestuia și-au arătat efectele în scurt timp și oamenii au început să folosească îngrășămintele plătind. Reacții sociologice similare în utilizarea unor noi inputuri importante în producția agricolă au fost experimentate și în istoria țărilor dezvoltate.
În țările în curs de dezvoltare, pe de altă parte, se acordă mai multă importanță extensiei agricole. Sprijinul media este utilizat mai integrat și mai eficient în furnizarea de informații de la centru către publicul țintă. Problemele fermierului sunt de obicei rezolvate de reprezentanții sectorului privat într-un timp mai scurt. Ei folosesc instrumente informative, cum ar fi broșuri și afișe despre problemele generale.
Mass-media tradiționale, mass-media noi
În ultimii ani, se vede că media online a fost foarte eficientă în dezvoltarea agriculturii, ca în orice domeniu. Putem defini toate instrumentele de comunicare, altele decât media online, ca media clasice, sau instrumente de comunicare clasică – media tradiționale.
Dacă perioada în care ne aflăm va primi un nume, ar putea fi epoca Informației și tehnologiei. Este un fapt inevitabil că resursele informaționale de pe internet vor fi mai fiabile dacă aparțin unor persoane sau instituții pe care le considerăm științifice. Fermierii evaluează de obicei noile informații pe care le-au învățat cu experiența lor. Efectul experienței în luarea deciziei finale va fi mai mare decât cel al noilor cunoștințe. Mass-media ar trebui folosite atât de eficient, încât experiența să poată prevala. În acest sens, programele de televiziune sunt foarte eficiente. În multe țări, inclusiv în România, au fost înființate canale de televiziune care difuzează doar pe teme agricole. Rata de vizionare ale acestor canale devine mai eficientă atunci când sunt îmbogățite cu programe interesante și captivante.
Este posibil să vedem pe deplin eficiența mass-media în utilizarea informațiilor culese sau produse în anumite centre din țările dezvoltate în producția agricolă. Dacă privim problema dintr-o perspectivă mai largă, politicile agricole și producătorii pot fi îndrumați în conformitate cu analizele făcute mai sus.
Cantitatea de producție pe care fermierul o va produce depinde de convingerea sa cu privire la această problemă. Orice tip de organ media va ajuta această idee să se maturizeze. Politicile agricole pot avea succes cu utilizarea eficientă și integrată a mass-media. Odată cu înființarea unor grupuri de producători în mass-media online, cunoștințele și experiența reciprocă pot fi împărtășite cu ușurință. Toți cei care folosesc internetul au posibilitatea de a face acest lucru necondiționat și liber. Cei care înființează grupuri determină ei înșiși condițiile de aderare la grup. Companiile care activează în domeniul agricol au șansa de a-și împărtăși reclamele și mesajele acestor grupuri. într-un timp foarte scurt și eficient. Publicul țintă poate partaja instantaneu, individual sau organizațional. Acest lucru oferă, de asemenea, fiecărui membru șansa de a contribui sau de a critica liber.
În țările cu producție agricolă dezvoltată, autoritățile de stat, unele universități, sectorul privat și asociații de producători folosesc media online în mod eficient. În aplicațiile web ale respectivelor unități; legi aferente, articole utile si banca de informații, programe de granturi si sprijin, calendar agricol, informații statistice, activități, instituții agricole acreditate, condiții meteorologice, aplicații de pesticide, întrebați expert, împrumut, certificat, îngrășământ, medicamente etc. și sănătatea plantelor Subiecte precum știrile Aplicațiile online sunt finalizate într-un timp foarte scurt. Unitățile relevante pot sprijini și agroturismul, expozițiile, târgurile, concursurile și întâlnirile de informare.
Acum este acceptat – și se văd rezultatele – că media online are puterea de a transforma și schimba societățile mai repede decât media clasice. Utilizarea mai răspândită a acestei puteri în domeniul agricol înseamnă că transferul de cunoștințe, experiență și tehnologie va avea loc mai rapid în agricultură.

prof. univ. dr. Huseyin Padem / UZPR

(Revista UZP, nr. 26/2022)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *