default-logo

Cinci decenii de relații istoriografice româno-maghiare

Sub egida Secției de științe istorice și arheologie din cadrul Academiei Române, s-au desfășurat recent la Arad lucrările Comisiei mixte de istorie româno-maghiare, de la a cărei înființare au trecut 50 de ani.

Comisia mixtă de istorie româno-maghiară funcționează de o jumătate de secol în cadrul celor două Academii, din România și din Ungaria. Periodic (inițial anual și mai apoi bianual) în cele două țări sunt organizate conferințe tematice, agreate în prealabil de către ambele părți, sunt editate volume cu lucrările susținute în cadrul acestor reuniuni periodice, se fac schimburi de cărți și reviste științifice etc.

În cadrul sesiunilor în plen au fost susținute comunicări științifice de către cei 12 istorici români și maghiari participanți, care au vizat subiecte de interes comun pentru istoriografiile română și maghiară: Dr.Tringli István, Prelucrarea cronicii lui Simon de Kéza în epoca Anjou; Dr. Nagy Levente, Cultul lui Vlad Țepeș în istoriografia română și maghiară; dr. Csákó Judit: Sintagma pascua Romanorum în istoriografia medievală ; dr. Cornel Sigmirean, Etosul instruirii și construcția modernității: interferențe româno-maghiare  în secolul al XIX-lea; dr. Ábrahám Barna, Discuții despre burghezie în context maghiar; dr. Mádly Loránd, Neoabsolutism-liberalism-dualism: considerații legate de turnurile unei epoci; dr. Remus Câmpeanu, Budapesta în mentalul public românesc din veacul al XIX-lea; dr. Corneliu Pădurean, dr. Ioan Bolovan, Un secol și jumătate de căsătorii mixte în Transilvania; dr. Miskolczy Ambrus, Destinele romanologilor maghiari: Jancsó Benedek, Makkai László, Elekes Lajos; dr. Marin Balog, Centru-periferie sau dezvoltare regională ? Căile ferate din Transilvania și Banat (1867-1918); dr. Florin Abraham, Relațiile româno-maghiare din perspectiva politicilor memoriei: 1990-2020; dr. Zahorán Csaba, Politica de comemorare: 2018 și 2020. Comemorarea adunării de la Alba Iulia și a tratatului de la Trianon în România și în Ungaria. Comunicările au provocat discuții consistente, specializate, care au evidențiat valoarea lucrărilor, noutatea lor metodologică și actualitatea unor astfel de cercetări necesare pentru ambele părți.

Potrivit unui comunicat al Academiei Române, programul a inclus, de asemenea, o vizită documentară la Muzeul Județean Arad și un tur al orașului cuprinzând monumentele istorice reprezentative.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*