default-logo

Finlanda. Decizii istorice

               Pe 15 mai 2022, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat că țara sa va cere oficial aderarea la alianța militară NATO – o schimbare istorică de politică externă determinată de invadarea Ucrainei de către Rusia, după ce, împreună cu prim-ministrul Sanna Marin s-a declarat din 12 mai 2022 în favoarea aderării.

          Carta Albă a aderării la NATO

            În aprilie 2022, Finlanda a anunțat că se pregătește să ia o decizie istorică: țara ia în calcul să adere la NATO (vezi site-ul Carta albă a securității în Finlanda lansează dezbaterea privind aderarea la NATO (cursdeguvernare.ro), postat pe 13 aprilie 2022): invadarea Ucrainei, decisă de Vladimir Putin pe 24 februarie 2022 a reorientat atenția asupra nevoilor de securitate ale Finlandei: națiunea nordică are o graniță directă de 1.340 km cu Rusia. La baza noului interes al Finlandei pentru NATO este o ironie: invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin a contribuit decisiv la consolidarea alianței pe care ar fi vrut să o submineze…

            Sondajele au arătat că sprijinul populației finlandeze pentru aderarea la NATO s-a dublat la 60% în luna martie 2022, iar o cercetare sociologică, publicată pe 11 aprilie 2022, arătă că 68% dintre finlandezi susțin aderarea la alianța militară, față de doar 12% care sunt împotriva acestei mișcări. Pe 13 aprilie 2022, guvernul Finlandei a prezentat Carta Albă privind securitatea țării: raportul guvernamental nu adoptă o poziție în sine cu privire la apartenența la NATO, dar Parlamentul Finlandei va dezbate acest raport și va prezenta guvernului și președintelui o recomandare. Semnificativ este faptul subliniat de un alt sondaj de opinie, care a evidențiat că doar șase dintre cei 200 de parlamentari ai țării se opun aderării la NATO. Președintele Finlandei a anunțat că o decizie va fi luată „înainte de mijlocul verii” (lui 2022 – n.n.), cu așteptarea ca Finlanda să solicite oficial să adere la NATO înainte de summitul alianței de la Madrid, de la sfârșitul lunii iunie 2022.

            Fostul prim-ministru finlandez Alexander Stubb, susținător de multă vreme al aderării la NATO, a declarat că o cerere de aderare este probabil să fie trimisă până la jumătatea lunii mai 2022: „Este evident, atât pentru NATO, cât și pentru Finlanda”, a spus el, subliniind că Helsinki deja cooperează strâns cu NATO, participând la programele de instruire ale Alianței. Alexander Stubb a spus că Istoria a influențat întotdeauna procesul de luare a deciziilor din Finlanda, țara făcând salturi mari în momente semnificative: „Ne-am declarat independența cu toate riscurile pe care le-a implicat în Timpul revoluției bolșevice din 1917; Finlanda a acceptat pacea în 1944 pierzând părți din Karelia; în 1991, când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, am solicitat imediat aderarea la UE. Decizia de a adera la NATO ar fi parte a unei traiectorii istorice către Occident”.

            Rusia a avertizat Finlanda să nu ceară aderarea la NATO, iar Moscova este de așteptat să lanseze diverse forme de atac hibrid împotriva țării, ca răspuns. Alte așteptări sunt ca cele două state nordice, Finlanda și Suedia, să se alăture alianței NATO împreună. Ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, a declarat, pe 11 aprilie 2022, la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE din Luxemburg, că cele două state fac permanent schimb de informații în ceea ce privește NATO: „Sperăm că, dacă luăm aceleași tipuri de decizii, le-am putea lua cam în același timp”, a spus ministrul de Externe.

            Interacțiunea cu presa a ultrabogaților

            Doi savanți finlandezi au oferit unele dintre cele mai directe date de până acum cu privire la această problemă, în noul lor studiu din Jurnalul European de Comunicare, „Tăcerea celor bogați. Cum evită mass-media cei mai avuți 0,1% și recurg la strategii ascunse” (vezi site-ul Acasă | Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzp.org.ro), postat pe 1 august 2022): după intervievarea a 90 dintre cei mai bogați 5.000 de oameni din Finlanda – cei mai bogați 0,1% – folosind registrele fiscale și alte date publice pentru a-i identifica, cercetătorii s-au concentrat asupra a trei grupuri de elite bogate: directori de afaceri, antreprenori și moștenitori. Ei și-au construit studiul în jurul conceptului de mediatizare – o idee care a fost deosebit de populară în știrile europene în ultimul deceniu – care susține că puterea mass-media de a modela procesele sociale și politice este în creștere, necesitând actori publici (cum ar fi politicienii și oameni de afaceri) pentru a-și adapta comportamentul la o „logică media”…

            Majoritatea ultrabogaților pe care i-au intervievat au rămas rezervați față de mass-media, exprimându-și dorința de a rămâne invizibili: „Nu știu ce aș căuta acolo” și „Nu este nevoie să împărtășesc nimic unui grup mai mare de Oameni” au fost citatele tipice. Ultrabogații percep mass-media ca având posibile efecte puternic negative pentru ei, întrucât sunt locurile în care se văd scandalurile politice; cum, însă, acești oameni trebuie să-și promoveze interesele, în locul presei se bazează pe avocaţi pentru a influența direct politica, apelând la prieteni bine plasați care servesc în consiliile de conducere ale grupurilor de lobby. Aceste constatări, susțin cercetătorii finlandezi, nu subminează afirmația de bază a mediatizării: elitele bogate încă percep mass-media ca fiind proeminente și puternice, motiv pentru care sunt atât de precauți față de acestea. „În cele mai multe cazuri, bogăția lor astronomică le-a cumpărat nu atât capacitatea de a manipula informațiile, cât și privilegiul de a ignora mass-media”, arată autorii studiului.

            Închiderea granițelor pentru turiștii ruși

            Autoritățile din Finlanda au anunțat că au închis granița pentru turiștii ruși începând din 30 septembrie 2022, iar acest fapt ce va duce la o scădere semnificativă a traficului transfrontalier, a anunțat guvernul finlandez (vezi site-ul Finlanda și-a închis granița pentru turiștii ruși (descopera.ro), postat pe 1 octombrie 2022).

            Numărul mare de ruși care intră în Finlanda ar putea pune în pericol relațiile internaționale ale Finlandei, a declarat ministrul de externe Pekka Haavisto.

            Intrarea pentru vizite familiale, precum și pentru muncă și studii, va fi în continuare permisă, a adăugat el.

            Supercomputerul LUMI

            Comisia Europeană (CE) a anunțat pe 16 iunie 2022 că Întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță a inaugurat cel mai recent supercomputer LUMI, situat în Kajaani (Finlanda) (vezi site-ul Un nou supercomputer european, inaugurat în Finlanda (descopera.ro), postat pe 17 iunie 2022). Potrivit CE, LUMI este cel mai rapid și cel mai eficient din punct de vedere energetic supercomputer din Europa și, de asemenea, al treilea cel mai rapid din lume. Acesta reprezintă o acțiune realizată în comun de Întreprinderea comună EuroHPC și de un consorțiu format din zece țări europene: Finlanda, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Islanda, Norvegia, Polonia, Suedia și Elveția.

            LUMI este primul dintre supercomputerele pre-exascale ale Întreprinderii comune EuroHPC care urmează să fie lansate. El va avea o performanță maximă preconizată de 550 de petaflopi (550 de milioane de miliarde de calcule pe secundă), fiind alimentat în totalitate cu energie din surse regenerabile. Acesta utilizează sisteme de răcire naturale, iar căldura sa reziduală va constitui aproximativ 20% din încălzirea centralizată a orașului Kajaani, reducând astfel în mod substanțial amprenta anuală de carbon a întregului oraș.

            LUMI a devenit accesibil pentru utilizatorii europeni în septembrie 2022 și participă la accelerarea creării de noi cunoștințe și soluții la provocările societale mondiale: „LUMI participă la transformarea digitală și verde a Europei fiind cel mai rapid și cel mai eficient din punct de vedere energetic supercomputer din Europa și, de asemenea, unul dintre cele mai puternice din lume. Datorită capacității sale masive de calcul, LUMI permite realizarea mult mai rapidă a unor descoperiri științifice, de exemplu în ceea ce privește cercetarea în medicină și în domeniul climei – ar putea fi vorba despre dezvoltarea de vaccinuri, diagnosticarea cancerului sau atenuarea efectelor schimbărilor climatice. LUMI este un exemplu excelent al potențialului enorm al inteligenței artificiale de a ne îmbunătăți viețile”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă a erei digitale.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: Wikipedia

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*