◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.03.2024

Triplu centenar: Radu Flora, Vasile Vasko Popa și Ion Marcoviceanu

Anul 2022 este marcat de repere semnificative pentru cultura românească din Serbia. Instituția noastră ,,Libertatea” marchează 3 mari jubilee: editura este sub semnul jubileului de 75 de ani de beletristică în limba română literară, revista pentru artă, cultură și literatură transfrontalieră ,,Lumina” marchează 75 de ani de apariție continuă, iarrevista pentru tineri ,,Tribuna tineretului (1972-1995) / Tinerețea (din 1995)” 50 de ani de la publicarea primului număr.

Tot anul acesta aniversăm 100 de ani de la nașterea a trei mari personalități a culturii românești: a prof. dr. Radu Flora, fondatorul Societății de Limba Română, organizație care anul acesta a ajuns la vârsta de 60 de ani, a poetului Vasile Vasko Popa și a scriitorului și ziaristului Ion Marcoviceanu.

Printre cele peste 1.000 de titluri din producția Editurii ,,Libertatea”, o contribuție semnificativă la edificarea culturii din aceste spații desigur că au avut-o și cei trei oameni ai peniței.

 

În cei 77 de ani de producție editorială, compartimentul publicistic al prestigioasei instituții ,,Libertatea” a scos din anonimat mai multe generații de poeți și scriitori, astăzi autori afirmați. Din cărțile editate în cele aproape 8 decenii, variate ca gen și tematică, literatura din Voivodina, R. Serbia, sincronizată și la cultura românească și la cea sârbească, este unică, și prin toate cele realizate poate fi considerată un adevărat model minoritar.

Vom argumenta această constatare prin faptul că în cei 77 de ani cadrul literar românesc atinge cifra de peste 1000 de titluri, variate ca gen, cărțile fiind categorizate pe mai multe categorii: beletristică originală în limba română, beletristică originală în limba sârbă, traduceri și alte genuri, tipărite într-un tiraj de aproape un milion de exemplare. Din gama sa largă oferă cărți valoroase: poezie, proză, critică literară, monografii, lexicoane și dicționare, manuale școlare, cărți din istorie, atât cititorilor români de pretutindeni, dar și vorbitorilor de limba sârbă.

 

Dr. Radu Flora: Operă vastă și valoroasă

Renumitul savant român dr. Radu Flora (1922-1989), erudit, cu preocupări multiple și deosebit de variate, a fost o personalitate complexă, cu o energie creatoare inepuizabilă, ceea ce denotă și din bogata lui operă și angajarea sa multilaterală în interesul etniei sale, pentru dezvoltarea vieții științifice și culturale a românilor din Serbia.

Din vasta și valoroasa sa operă publicistică voi consemna doar titlurile apărute la Editura ,,Libertatea”.

Încă din primii ani ai activității Casei de Presă și Editură ,,Libertatea” prof. Radu Flora a publicat volumul de poezii ,,Drum prin noapte și prin zi” (1947), fiind una dintre cele trei cărți – primele cărți de beletristică la editura noastră, alături de volumul de poezii ,,În zori” de Mihai Avramescu și volumul de poezii ,,Cântecul satului meu” de Ion Bălan. Pe parcursul anilor, din penița lui Radu Flora, la Editura ,,Libertatea”, au mai apărut următoarele titluri: ,,Poeme cu lumină” (poezii – 1950); ,,Albu” (poeme – 1952, împreună cu Ion Bălan); ,,Din lirica clasicilor români” (antologie – culegere și redactare de Radu Flora – 1953); ,,Folclor literar bănățean: premise și sinteze (1975); ,,Liniștea zorilor” (1976); ,,Piruete” (poeme 1981); ,,Unghi de cer” (1984); ,,Maree (1986); ,,La capătul nopții”, versuri alese (1988);

Cele trei volume de Opere alese semnate de Ion Bălan au fost ediții îngrijite de Radu Flora apărute în anii 1979-1980.

Din creația profesorului Radu Flora, alături de poezie, amintim și manualele școlare pentru limba română pentru clasa I și clasa a II secundară, alcătuite împreună cu Tănase Iovanov (1951); Dicționarul sârb-român / Srpsko-rumunski rečnik“ (1952); ,,Manual de limba română pentru clasa a III-a de liceu” (împreună cu Tănase Iovanov în 1952); ,,Carte de limba română pentru clasa I de liceu sau clasa a V-a a școlilor cu opt ani” (1955 – împreună cu Tănase Iovanov); Extras pentru o ortografie fonetică și rațională I” – extras din revista ,,Lumina”, nr. 6 din 1955; în 1960 apare ediția a III, revăzută a manualului ,,Carte de limba română pentru clasa a V-a primară”, editată împreună cu Tănase Iovanov; ,,Istoria literaturii române. Vol. I. De la origini până la Unirea Principatelor (1962). Imediat anul următor -1963 apare și Volumul II al Istoriei literaturii române, cuprinzând Literatura română modernă.

În anul 1964 Radu Flora publică o antologie de versuri ,,Poezia iugoslavă contemporană”, alcătuită împreună cu Aurel Gavrilov precum și cartea ,,Din relațiile sârbo-române”, carte pe care o reeditează în 1968 la Editura ,,Libertatea”, ediție completată – Noi contribuții: metodologice, istorice, culturale, lingvistice. Un alt studiu de istorie literară, apare în 1971 ,,Literatura română din Voivodina / Panorama unui sfert de veac (1946-1970). ,,Alfabet”, volumul de anagrame, aforisme și alte – grame și isme alfabetizate vede lumina tiparului în anul 1987. Cartea de studii ,,Vuk și românii” o publică în 1988.

Sub îngrijirea și în redacția lui Radu Flora în anul 1977 apare cartea ,,Lumina 1947-1976”, bibliografie alcătuită de Draga Bălan, Petru Cârdu, Radu Flora, Ileana Magda și Teodor Șandru.

Dr. Radu Flora a scris și romane, foarte cunoscute. Primul roman editat sub sigla ,,Libertății” apare în anul 1970 și se intitulează ,,Când vine primăvara”. ,,Capcana” este cel de-al doilea roman publicat cu sigla ,,Libertății” în 1978, după care publică romanul ,,Vârtejul” în 1980, pe care îl reeditează în anul 1989. Romanul ,,Zidul” îl publică în 1983; În anul 1985 a publicat cartea ,,Copilăria din amintiri”, proză pentru copii și despre copii, iar în anul 1986 ,,Capcanele”, poveste românească, însemnări ale autorului pe marginea scrierii romanelor sale.

Alături de creația originală, dr. Radu Flora a realizat numeroase traduceri din literatura sârbă.

 

Vasile Vasko Popa – cel mai tradus poet

Din aceeași generație cu Flora este și poetul Vasile Vasko Popa (1922-1991), ale cărei poezii dr. Radu Flora le-a tradus în limba română: Cartea de poeme ,,Câmpia neodihnei” a lui Vasko Popa a fost publicată la Editura ,,Libertatea”  în 1964; iar în 1976 cartea ,,Versuri noi”,tiraj aparte din revista ,,Lumina”, ambele în traducerea lui dr. Radu Flora.  În anul 1983 la Editura ,,Libertatea” apar două volume de poezii ale lui Vasko Popa, traducerea în limba română efectuată de Ioan Flora, fiind vorba de o selecție de poezii din cărțile publicate la edituri sârbești de-a lungul anilor și anume: ,,Scoarța”, ,,Câmpia neodihnei”, ,,Cerul secundar”, ,,Țara verticală”, ,,Starea lupilor”, ,,Carne vie” și ,,Casa din mijlocul drumului”.

Primul redactor responsabil al revistei de literatură, artă și cultură transfrontalieră ,,Lumina”, Vasko Popa ar fi împlinit pe 29 iunie a.c. vârsta de 100 de ani. Se consideră că a scris aproximativ 400 de poezii (aceasta însumând cca. 5000 de versuri), a intrat în peste 30 de antologii. Este unul dintre cei mai traduși poeți contemporani ai lumii, fiindu-i publicate 52 de titluri în diferite limbi: în limba engleză (5 în Anglia, 6 în SUA),  în limba germană, greacă, suedeză, franceză, poloneză, cehă, slovacă, bulgară, română, olandeză, maghiară, norvegiană, portugheză (în Brazilia), rusă, spaniolă (în Mexic), turcă, bengaleză și în limba hundu. 

În colecția revistei ,,Lumina” în anul 1985 apare ,,Omagiu poetului Vasko Popa”, volum care cuprinde versuri ale marelui poet traduse în limba română de Simeon Lăzăreanu și poezii închinate acestuia și scrise de poeți români, sârbi și de altă etnie.

 

Ion Marcoviceanu, condeier și publicist activ

Ziaristul, politicianul și publicistul Ion Marcoviceanu (1922 – 2012) a debutat la Editura ,,Libertatea” în anul 1969 cu volumul de proză ,,Așa le-a fost ursita”, povestiri despre viața satului bănățean românesc dinaintea Celui De-al Doilea Război Mondial cu tradițiile, mentalitățile, visele și iluziile oamenilor care trăiau în perioada respectivă. ,,Frunze uitate de vânt” a fost următorul volum de schițe și povestiri publicat în 1983, după care în 1990 publică volumul de poezii ,,Defileul arborilor” și în 2003 volumul de proză ,,Cronologia unei vieți”.

Pe Ion Marcoviceanu îl mai cunoaștem și ca autor de manuale și ca traducător de lecturi și manuale școlare (,,Istoria” pentru cl. IV-a, în 1957 și ,,Povestiri partizane” de Branko Čopić), de literatură politică și memorialistică, acte și documente ale reuniunilor politice din ex-Iugoslavia.

Pe lângă numeroasele funcții politice pe care le-a deținut, a fost mulți ani colaborator devotat al săptămânalului ,,Libertatea”, o perioadă de câteva luni și redactor-șef al săptămânalului (1946), iar din 1949-1982 redactor-șef și responsabil al Redacției Programului în Limba Română al Postului de Radio Novi Sad, colaborator și apoi membru în redacția revistei ,,Lumina”, membru și președinte, o perioadă de timp, a Consiliului Editurii ,,Libertatea” și membru fondator al Societății de Limba Română din Voivodina și vicepreședinte al acestei asociații (1990-1994), redactor-șef și responsabil al ziarului ,,Cuvântului românesc” editat de Comunitatea Românilor din Serbia.  

În Colecția revistei ,,Lumina”, în anul 1998,  redactorul responsabil al revistei în perioada aceia, Ioan Baba, a publicat un volum omagial ,,La 75 de ani, Probitate și hedonism” consacrat lui Ion Marcoviceanu. 

Prin profunzimea gândirii lirice și publicistica lor, cele trei mari personalități ale vieții culturale, care anul acesta marchează o sută de ani de la naștere, ne pot fi o imagine debordantă, un reper în cultivarea și promovarea valorilor etnice, respectiv în lupta pentru păstrarea limbii și identității naționale, reprezentând o simbioză a literaturii în limba română din Voivodina.

 

Teodora SMOLEAN

redactor responsabil interimar al Editurii ,,Libertatea” din Panciova, Serbia 

(Revista UZP nr. 28/2022)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *