Interviu de Claudia Motea
“Un scriitor este cineva căruia îi pasă ce înseamnă vorbele, ce spun ele, cum o spun. Utilizând vorbele el îşi întăreşte sufletul.” Iată o definiție pe care am întâlnit-o nu de mult și pe care o împărtășesc cu dumneavoastră, dragi cititori… În acest moment gândul mă poartă pe aripi de BALADĂ în literatura vieții și salut cordial pe Adrian Lesenciuc, președintele Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov, cel care, pe lângă alte cărți valoroase a scris și despre viața marelui nostru român Ciprian Porumbescu. Pornind de la frumoasa expresie argheziană Carte, cinste cui te-a scris!, cu mult respect, adresez autorului cărții BALADA câteva întrebări:
Dragă Adrian Lesenciuc, romanul BALADA este cea mai recentă carte a ta apărută la Editura Creator/ grup Libris, născută și lansată în timpul pandemiei. De ce această carte? Cum vezi viitorul acestei cărți?
Romanul Balada a stat prea mult în așteptare și a găsit momentul prielnic să iasă ca manuscris. Nu știu dacă și momentul potrivit pentru publicarea cărții. Pe o piață de carte în mare măsură sufocată de restricții, romanul a reușit să stârnească interesul. Este un produs multiart, beneficiază de prefața cunoscutului violonist Gabriel Croitoru și de postfața actorului Vlad Rădescu și este însoțit de o înregistrare a Baladei lui Ciprian Porumbescu, posibil de redat prin accesarea codului QR de pe ultima copertă. Editura s-a îngrijit ca acest produs multiart (la care a contribuit și prin achiziționarea drepturilor de autor asupra interpretării Baladei) să fie vizibil și promovat. Cred că rezultatele nu au întârziat. În primul rând, această carte apărută în luna octombrie s-a situat pe locul 23 pe anul 2020 în ceea ce privește cererea de carte pe cea mai importantă platformă de carte online din România, Libris.ro. A fost, practic, cel mai căutat și bine vândut roman românesc. Apoi, am reușit să organizez, în parteneriat cu editura, o lansare de carte la Brașov și o lansare în ediția virtuală a Târgului de Carte Gaudeamus. Am fost invitat să vorbesc despre această carte la toate posturile locale de radio și televiziune din Brașov, la Radio Moldova Chișinău, la Radio România Cultural, în câteva emisiuni succesive la Radio Trinitas, la posturi locale ale Radio România în afara Brașovului. Cronici despre acest roman sau interviuri pe marginea lui au apărut în cele mai importante reviste literare din țară: România literară, Tribuna, Ramuri, Contemporanul, Ateneu ș.a. Urmează două campanii de lansare la început de aprilie, la Câmpina, Miercurea Ciuc, Toplița și Bălan. Sunt așteptat la București, Cluj-Napoca, Iași, Suceava. Voi face un turneu de lansare în Republica Moldova și voi prezenta cartea și la cel mai important eveniment cultural al anului 2021, Serbarea de la Putna reeditată la 150 de ani de la cea organizată de Mihai Eminescu.
Dat fiind faptul că e o carte care se bucură de o asemenea receptare din partea publicului, cred în viitorul ei și, în special, în extinderea publicului țintă prin intermediul traducerilor. Probabil că există spații culturale în care cartea să se bucure de același succes.
Este cartea românească de astăzi comparabilă cu aparițiile editoriale incluse în așa-zisa „literatură universală”?
Există lucrări de vârf ale literaturii române, comparabile cu cele ale autorilor importanți din literatura universală. Ele sunt puține – e firesc să fie așa – și nu întotdeauna sunt publicate la cele mai cunoscute edituri, nu se bucură întotdeauna de vizibilitatea necesară. În lipsa unor agenți literari care să facă suficient de cunoscută creația literară de vârf, posibil ca aceste lucrări să rămână multă vreme în zona de penumbră a promovării. În timp aceste texte și, mai ales, autorii lor, n-au cum să nu iasă la lumină. La noi se întâmplă parcă mai greu decât altundeva acest fenomen. E mai dificil să vedem un tânăr precum David Foenkinos în anii 2000, promovat intens în numeroase literaturi. Dovada faptului că nu au greșit criticii literari francezi e că Foenkinos e în continuare apreciat, căutat și tradus. După anii de comunism noi am propus la traducere prin Institutul Cultural Român clasici sau autori cantonați într-o matrice culturală intraductibilă, adresându-se așadar unei nișe, care nu se pot bucura de succes în străinătate. Tinerii care au beneficiat de traducere au fost mai degrabă cei care au răspuns prin creația lor unor ideologii specifice curentelor sau generațiilor literare dominante pe plan autohton. Literatura universală a creat un orizont de așteptare, literatura națională a produs mai mult pentru câmpul de luptă al ideologiilor. În plus, între criteriile editurilor și cele ale criticilor nu a existat nicio instituție care să medieze. Cred că Ministerul Culturii ar putea subvenționa editurile pentru publicarea și traducerea celor mai importante cărți, selectate după criterii estetice și nu după criterii de vandabilitate sau de afiliere ideologică.
Cum apreciază polivalentul scriitor Adrian Lesenciuc evoluția curentelor literare, în special clasice, moderniste și postmoderniste, la începutul acestui secol?
Postmodernitatea a adus o formă de hibridizare greu de controlat sau înscris teoretic pe niște coordonate. Literatura postmodernă este traversată în ultimii ani de filoane care s-au dezvoltat printre fisurile de rocă de aceeași densitate cu convingerile generațiilor și curentelor. Aceste filoane au rădăcini în anii ’70 și parcurg straturile succesive ale grupărilor decadiste, îmbogățindu-se și făcându-se vizibile cu depozitul transgenerațional după anii 2000. Este la îndemână să privim romanul românesc contemporan: în ultimii ani, în special după 2010, romanul românesc își trage seva din generațiile succesive de creație epică.
Există premii acordate scriitorilor de USR Brașov. Care este criteriu de selectare și de a premia un scriitor? Care este rolul Asociației Libris la decernarea premiilor?
Scriitorii brașoveni sunt recompensați cu premii decernate în festivități anuale, de regulă organizate în cadrul Festivalului de Carte și Muzică Libris din Piața Sfatului, cu fonduri obținute prin proiectul Asociației Culturale Libris de organizare a festivalului (în parteneriat cu instituții din Brașov, inclusiv cu Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor) de la autorități sau din fondurile asociației, precum și în urma contribuției a diferiți actori privați din Brașov sau de altundeva. Cel mai important partener (și cel mai important susținător financiar) în organizarea și desfășurarea festivităților de premiere a fost de-a lungul anilor Asociația Culturală Libris. Mai mult, din dialogul dintre această asociație și filiala Brașov a Uniuni Scriitorilor din România s-a născut și Premiul Literar Libris, care a fost acordat în prima ediție poetului Ion Mureșan. În 2020 nu am organizat festivitatea de premiere, date fiind vremurile și restricțiile, iar în 2021 am acordat premiile filialei la Miercurea Ciuc, fondurile fiind atrase și evenimentul organizat de scriitorul Ionel Simota.
Selecția și premierea lucrărilor se derulează astfel: scriitorii din filială se înscriu în concurs. Comitetul filialei numește un juriu care conține cel puțin un membru din afara filialei și selectează în raport cu vizibilitatea lucrărilor, cu reflectarea acestora în revistele literare importante din țară și din străinătate sau în blogurile culturale, cel mult cinci lucrări pentru premiul „Cartea anului” și cel mult trei lucrări pentru „Premiul de debut”. Juriul primește cărțile, le consultă și decide. Comitetul filialei stabilește numele scriitorului căruia să i se decerneze premiul „Opera omnia”. În afara acestor premii, diferite organizații, cum ar fi, de exemplu Societatea Ziariștilor și Oamenilor de Cultură, acordă premii speciale.
Personajul cel mai iubit din creația ta este…
Eu îmi iubesc toate personajele fără discriminare. Probabil cel mai iubit personaj de publicul cititor este Ciprian Porumbescu, eroul romanului Balada.
Un mesaj cititorilor UZPR.
Recomand cititorilor să citească. Evident, voi recomanda în primul rând să citească revista literară Libris și cărțile pe care le prezint: Teodor Baconschi, Efectul de lupă. Câteva priviri asupra culturii contemporane, Polirom; Radu Paraschivescu, Recviem vesel pentru tata și Vitrina cu șarlatani, Humanitas; Ismail Kadare, Dimineți la Café Rostand, Humanitas; Adrian Ordean, După ani și ani. Povestiri din spatele scenei; Camelia Cavadia, Vina, , Măștile fricii și Purgatoriul îngerilor, Editura Trei; Radu Găvan, Isus din întuneric, Litera; Hans Bergel, Nevoia imperioasă de a scrie, Eikon. Recomand, de asemenea, lectura cărților de calitate, publicate în țară sau la Brașov, de ce nu, cărțile Creator și, evident, romanele mele din 2020, Balada și Diez, publicate la această editură brașoveană.