Apărută sub patronajul Asociației Cadrelor Militare în Rerervă și în Retragere din Serviciul de Informații Externe (februarie 2008), din iniţiativa profesorului Petru Neghiu şi a jurnalistului Alexandru Omeag (primul redactor-şef), Revista „Periscop”, condusă în prezent de ziaristul Ioan Popa, abordeză, cu prioritate, teme sensibile ale activităţii de intelligence, fără a urmări însă senzaţionalul vânat de tabloidele care colorează presa scrisă din ţara noastră.
Semnatarii materialelor din „Periscop”, intrată în al 11-lea an de la apariție, dintre care mulţi sunt şi membri ai Uniunii Ziariştilor Profesionişti, aduc în atenţia cititorilor aspecte mai puţin cunoscute despre întâmplări şi evenimente importante, la care au fost martori, ocolind cu modestie evidenţierea propriului rol în influenţarea unora sau anihilarea altora.
Remarcăm, dintr-o citire selectivă a celor 41 de numere apărute până în prezent, documentele inedite despre istoria Basarabiei aduse la lumină de dr. Ioan Popa, interviurile realizate de Petru Neghiu cu figuri emblematice ale spionajului românesc, analizele politico-strategice şi pe probleme de terorism internaţional semnate de Alexandru Omeag, articolele cu tematică contrainformativă scrise de Mircea Iordănescu, eseurile pline de înţelepciune ale veteranului Ioan Pavel, nelipsitul „Cuvânt de învățătură” al preotului Mirel Vârtejanu şi… lista ar putea continua.
Primul număr pe acest an (1/41) al „Periscopului” debutează sub semnul Centenarului Marii Uniri a Românilor și are ca motto un citat din marele istoric Nicolae Iorga: „Nu poate fi nimic mai scump pentru un neam decât realizarea unității lui naționale… ideea care stă astăzi la baza operei politice împlinite în acest fericit an 1918 e tot așa de veche ca neamul însuși”.
Articolele tematice la acest capitol, pline de substanță și semnificații, sunt semnate de Preafericitul părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, dr. Ioan Popa și dr. Ion Constantin, ultimii doi abordând, din unghiuri diferite, evenimente memorabile din istoria zbuciumată a Basarabiei până în momentul unirii cu România.
La capitolul „Servicii secrete”, Victor Mușat, Alexandru Omeag sau Ioan Românul atrag cititorii dornici de senzațional cu articole privind acțiuni specifice realizate de spionajul american și german, cu noutăți despre structurile de intelligence britanice și nord-coreene sau cu prezentarea unor faimoși agenți secreți din cel de-al Doilea Război Mondial.
„Viktor Orban – oaia neagră a comunității internaționale” , semnat de Alexandru Botez, „Se pregătește Rusia de război?” (Leontina Radu) sau „Ce înveninează raporturile dintre România și Ungaria” (Ion Dridea) se pot citi la „Analize politico-strategice”, un capitol nelipsit din paginile revistei, abordat cu profesionalism și obiectivitate de autorii materialelor respective.
Nu putem încheia scurta prezentare a primului număr din acest an al Revistei „Periscop” fără a avertiza cititorii să nu rateze două materiale emblematice pentru substanța și actualitatea tematicilor abordate: este vorba despre o serie de documente declasificate din arhivele germane, americane, sovietive și britanice, referitoare la unificarea Germaniei, prezentate de neobositul cercetător Alexandru Botez și despre modul în care „Am devenit ofițer fără să fiu membru de partid” – un interviu-fluviu cu un fost lucrător de intelligence, semnat de profesorul Petru Neghiu.
Toate cele de mai sus ne îndreptățesc să așteptăm cu interes aparițiile următoare ale revistei „Periscop”.
Redactia Periscop