Condamnările la moarte, în creștere semnificativă la nivel mondial

În 2021 a crescut numărul de execuţii şi de condamnări la moarte, arată un raport al organizaţiei pentru drepturile omului Amnesty International. Au avut loc cel puţin 579 de execuţii în 18 ţări, un bilanţ în creştere cu 20% faţă de anul 2020.
O mare parte din evoluţie a fost cauzată crestere, condamnari, moartede Iran, care a executat în 2021 cel puţin 314 oameni, faţă de 246 cu un an înainte, bilanţul cel mai ridicat din 2017 până acum. Multe din pedepsele capitale au fost legate de droguri, deşi – arată Amnesty – legile internaţionale nu permit aplicarea acestora decât în cazuri de omucidere cu intenţie.
O altă contribuţie majoră a avut Arabia Saudită, unde numărul de execuţii a fost anul trecut mai mult decât dublu faţă de 2020. Tendinţa continuă şi anul acesta, când au avut deja loc într-o singură zi din martie 81 execuţii.
Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International, a arătat că „după o scădere a totalului execuţiilor în 2020, Iranul şi Arabia Saudită şi-au intensificat din nou utilizarea pedepsei cu moartea, inclusiv prin încălcarea fără nicio jenă a interdicţiilor implementate conform legislaţiei internaţionale privind drepturile omului.
Pe măsură ce au fost ridicate restricţiile legate de pandemia de COVID-19, care întârziase unele procese, judecătorii au reînceput să pronunţe condamnări la moarte: cel puţin 2.052 în 56 de state, o creştere de aproape 40% faţă de 2020, cu vârfuri accentuate în ţări cum ar fi Bangladesh (cel puţin 181, de la 113), India (144, de la 77) şi Pakistan (cel puţin 129, de la 49). „Câteva state au dat dovadă de un entuziasm tulburător în opţiunea pentru pedeapsa cu moartea, în loc de soluţii eficiente împotriva infracţiunilor, dovedind o desconsiderare lipsită de sensibilitate faţă de dreptul la viaţă, chiar şi în contextul urgent al crizelor internaţionale ale drepturilor omului, care continuă”, a adăugat Callamard.
În ciuda acestor regrese, numărul total de execuţii din 2021 este al doilea cel mai redus înregistrat de Amnesty din 2010; minimul a fost consemnat în 2020.
Ca şi în anii precedenţi, numărul total de pedepse capitale şi execuţii raportat de Amnesty nu include miile de cazuri care au existat probabil în China, precum şi numărul mare din Coreea de Nord şi Vietnam. Impunerea secretului şi restricţionarea accesului la informaţii în aceste state nu permite monitorizarea precisă a execuţiilor; în alte ţări, totalurile înregistrate trebuie considerate doar ca minime, numerele reale fiind posibil mai ridicate.
Iranul menţine obligativitatea pedepsei capitale pentru posesia anumitor tipuri şi cantităţi de droguri, iar numărul de execuţii în astfel de cazuri a crescut de peste cinci ori în 2021 faţă de 2020 – la 132, de la 23. În afara Arabiei Saudite (65 de execuţii anul trecut, de la 27 în 2020), creşteri semnificative au mai avut loc în Somalia (cel puţin 21 de cazuri de la 11), Sudanul de Sud (cel puţin 9, de la 2), şi Yemen (cel puţin 14, de la 5). Au avut loc execuţii şi în ţări unde în 2020 nu s-a aplicat pedeapsa capitală: Japonia (3), Belarus şi Emiratele Arabe Unite (cel puţin câte una).
În ceea ce priveşte sentinţele de condamnare la moarte pronunţate de justiţie, Amnesty remarcă evoluţiile din Republica Democratică Congo (cel puţin 81 anul trecut, faţă de 20 în 2020), Egipt (cel puţin 356, faţă de 264), Irak (cel puţin 91, faţă de 27), Myanmar (cel puţin 86, de la 1), Vietnam (cel puţin 119, faţă de 54) şi Yemen (298, faţă de 269).
În câteva ţări, pedeapsa cu moartea a fost utilizată ca instrument al represiunii de stat împotriva minorităţilor şi a protestatarilor. Un record alarmant în acest sens a fost stabilit de Myanmar, în contextul legii marţiale; forţele armate au transferat cazuri civile la instanţele militare, care au aplicat proceduri sumare, fără drept de apel. Aproape 90 de oameni au fost condamnaţi la moarte în mod arbitrar, unii chiar în contumacie; pare să fi avut loc o campanie orientată împotriva protestatarilor şi a jurnaliştilor.
Pe de altă parte, în Sierra Leone, parlamentul a adoptat în unanimitate, în iulie 2021, o lege prin care se desfiinţează pedeapsa cu moartea. Actul normativ nu a intrat încă în vigoare. În decembrie, şi Kazahstanul a făcut acelaşi pas; legea a intrat în vigoare în ianuarie 2022. În Papua Noua Guinee a început o consultare naţională privind pedeapsa capitală. Rezultatul a fost o lege prin care se aboleşte această sancţiune, adoptată în ianuarie anul acesta, dar încă neaplicată. Guvernul Malaysiei a anunţat la sfârşitul anului trecut că va analiza reforme legislative privind pedeapsa cu moartea, în trimestrul al treilea din 2022. Au început procese legislative privind abolirea pedepsei capitale şi în Republica Centrafricană şi Ghana.
În SUA, statul Virginia a devenit al 23-lea – şi primul din Sud – unde s-a abolit pedeapsa cu moartea. Pentru al treilea an consecutiv, în statul Ohio au fost reprogramate sau suspendate toate execuţiile. Noua administraţie de la Washington a instituit un moratoriu privind execuţiile federale. În 2021, în Statele Unite au avut loc cele mai puţine execuţii din ultimii 33 de ani. Execuţiile sunt în continuare sub moratoriu în Gambia, Kazahstan, Malaysia, Rusia şi Tadjikistan. „Vom continua să dezvăluim arbitrariul, discriminarea şi cruzimea inerente acestei pedepse, până când nu va mai rămâne nimeni sub ameninţarea ei. A sosit în sfârşit vremea ca pedeapsa cea mai crudă, inumană şi degradantă să rămână doar în cărţile de istorie”, a declarat Callamard.