Un tărâm numit de Papa Ioan Paul al II-lea „Grădina Maicii Domnului”, a fost în trecut jefuit, atacat, fărâmițat dar apărat de bărbați în al căror sânge era înscrisă inteligența rasei de pe acel pământ al începuturilor umane. După moartea ultimul rege Decebal, care a reușit să unească și să întărească din nou regatul geto-dac, a început un mileniul negru, vremuri biciuite de războaie nedrepte, când au apărut războinicii și voievozii neamului, basarabii, mușatinii, iar dintre ei s-a ridicat Ștefan Voievod cel Mare care a spălat pământul de sânge și a unit din nou țara.
Singura forță care poate întoarce acele timpuri în conștiința prezentului, este scena cuvântului arheologic și imaginea actului artistic. Cu această privire în trecut, unul dintre marii scriitorii iubitori de neam, Mihail Sadoveanu, fascinat de arhetipul și măreția strămoșilor noștri, a creat o epopee a veacurilor, în care este adus la viață Ștefan Voievod cel Mare. Sutele de pagini pe care le-a scris, ne amintesc de regatul dacic, atât de râvnit de civilizații disperate să acapareze ceea ce nu era al lor. Așa s-a născut trilogia „Frații Jderi”, care aduce la viață trei secole din trecutul Moldovei și ne întoarce privirile spre un ocean al istoriei în plină furtună, din care se înalță unul dintre semizeii neamului, Ștefan cel Mare. Sadoveanu cercetează arhivele de la Veneția, scrierile lui Cantemir, Ureche, Neculce, Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu, Iorga și povestește într-un limbaj miraculos, cu ecouri arhaice și mierea cuvântului moldovenesc, întâlnirea dramatică dintre om și istorie. O rapsodie a oamenilor simpli care privesc viața si moartea cu o înțelepciune tulburătoare, conduși de un voievod cu minte genială, care-și organiza armata după „rânduiala veche a sciților, despre care vorbește și Herodot”. Istorie, aventură, dragoste și măreție, o rapsodie a neamului românesc.
Viziunea regizorală a lui Drăgan surprinde epopeea domniei lui Ștefan cel Mare din romanul lui Sadoveanu
Inspirat de acest tablou creat de Sadoveanu cu tușe între realitate și legendă, regizorul Mircea Drăgan dă viață conștiinței marilor bărbați care și-au apărat neamul aflat din veacuri pe acest pământ și realizează capodopera cinematografică, „Ștefan cel Mare – Vaslui 1475”, în care personalitatea actorului George Cozorici se identifică cu forța voievodului, care a uimit lumea întreagă prin inteligența lui diplomatică și de strateg militar. Regizorul a ales rezonanța anului 1475, pentru că victoria asupra invadatorilor turci a salvat creștinismul și a schimbat destinele întregii lumi. Fiecare cadru al filmului este o mărturie a arhitecturii strategice pe care acest personaj de excepție a gândit-o înaintea vremurilor. Mircea Drăgan creează și surprinde tensiunea din cele două tabere de luptă, una încremenită în strălucire și admirație umilă în fața lui Mahomed al-II-lea, care încearcă șă-și ia prin surprindere prada și Cetatea Sucevei, în care aura monahală este însuflețită spiritul lui Ștefan Voievod, care-și trimite oamenii de încredere să afle planurile de luptă de la Înalta Poartă, avertizează așezările vecine de pericolul otoman și dă ordin ca toți țăranii să fie înarmați și instruiți, făcându-și astfel o oaste cât o țară. Filmul este un duel istoric pe o scenă a artei între două forțe actoricești, Gheorghe Cozorici și Gheorghe Dinică, iar măiestria actorilor Emanoil Petruț, Sebastian Papaiani, Iurie Darie, Florin Piersic, Colea Răutu, Violeta Andrei au făcut ca această capodoperă cinematografică să atingă măreția acelor vremuri. Filmările, au reînviat istoria la Suceava, Dragomirna, Cetatea Neamțului, iar bătălia de la Podu Înalt – cea mai importantă scenă de masă din cinematografia românească – a fost realizată cu 30.000 de persoane. Cronica în imagini realizată de Mircea Drăgan împrumută doar o parte din strălucirea trilogiei „Frații Jderi”. În cuvintele iubitorului de neam – Mihail Sadoveanu – se aude glasul străbunilor, când povestește întâlnirea domnitorul cu învățămintele lui Daniil – sihastrul Munților Ceahlău – ce auzea glasul pământului și „avea cunoștința ascunsă despre mersul stelelor și al soarelui”.
Cuvântul și imaginea renasc respectul față de mărturia arhaică a vechii Dacii, care a dăinuit pe aceste meleaguri din veacul vecilor, apărată de bărbații ce purtau matricea spiritului ancestral al lui Burebista, Deceneu, Scorilo și Decebal.
Explicatie foto
Sadoveanu: Creatorul romanului istoric din literatura română, Mihail Sadoveanu a reușit să armonizeze realul cu legendarul într-o dimensiune fabuloasă
Articol publicat în revista „Literatorul”, ediție nouă, Nr.4, septembrie 2019; revistă aflată sub egida Bibliotecii Metropolitane București, www.bibmet.ro
Text: Milena Ispas