default-logo

Europarlamentarii consideră „rușinos” faptul că Europol „a lăsat în seama jurnaliștilor să dezvăluie scandalul Pegasus”

Grecia este în plin scandal legat de utilizarea programelor-spion, metodă care a ajuns până la vârful politic, iar controversele din jurul faimosului program Pegasus și al utilizării acestuia se țin lanț de ceva vreme. În acest timp, a fost modificat un regulament al UE privind capacitățile Europol, oferindu-se agenției europene de aplicare a legii posibilitatea de a cere statelor membre să inițieze investigații, mai degrabă decât să aștepte ca statele membre să ia măsuri. Doar că în timpul unei recente audieri în Parlamentul European, Jean-Philippe Lecouffe, directorul executiv adjunct al operațiunilor Europol, a declarat că această posibilitate nu a fost încă exploatată de Europol pentru a determina statele membre să analizeze cazurile de utilizare a programelor-spion. Revoltată, Sophie in ‘t Veld, raportorul comisiei de anchetă a Parlamentului European, (cunoscută și sub numele de PEGA), a replicat că „am creat noi puteri pentru Europol. (…) Este o datorie. Aceste puteri au fost acordate pentru a proteja cetățenii UE. Refuzul de a folosi aceste puteri nu este o opțiune”.
În lista infracțiunilor care intră în competența Europol, raportorul numără cel puțin trei, care ar fi relevante în cazurile care implică tehnologie de supraveghere, și anume criminalitatea informatică, corupția și extorcarea. Prin urmare, in ‘t Veld consideră „rușinos” faptul că agenția a lăsat în seama jurnaliștilor și ONG-urilor să descopere scandalurile Pegasus „cu muncă asiduă și curajoasă”. Chiar și reprezentantul Europol a declarat anterior că agenția a aflat pentru prima dată despre scandalurile acestor ascultări ilegale prin intermediul articolelor din presă. Pe de altă parte, este demn de menționat faptul că chiar dacă agenția poate propune investigații statelor membre, autoritățile naționale ar putea refuza să treacă la acțiune.
Potrivit EURACTIV, deocamdată, se știe că cel puțin 14 guverne europene au achiziționat programe-spion de la grupul NSO, din spatele Pegasus, iar experții estimează că în UE operează mult mai mulți furnizori. Dar există o lipsă de reguli de transparență pentru statele membre și procesul de acordare și primire a licențelor de export pentru tehnologiile de supraveghere, după cum a declarat Claudio Guarnieri, șeful Laboratorului de securitate al Amnesty International.
Ideea că „guvernele fac parte din această rețea a crimei organizate”, așa cum a exprimat europarlamentarul Róża Thun und Hohenstein, este motivul pentru care multe voci insistă că sunt necesare mai multe garanții și autorități externe pentru a controla utilizarea tot mai mare a tehnologiilor de supraveghere.
Pe de altă parte, Clara Portela, profesor la Universitatea din Valencia, concentrată pe sancțiunile internaționale și controlul armelor, consideră că există prea multe dezavantaje în interzicerea completă a programelor spion – există și utilizări benefice pentru combaterea terorismului și a criminalității, iar interzicerea în UE nu înseamnă automat că actorii externi se vor abține de la utilizarea tehnologiei. „Cel mai bine ar fi să adoptăm o abordare condiționată, care să nu interzică total programele-spion, dar care să se asigure că acesta este exportate numai în țări care au o legislație eficientă și solidă, care protejează drepturile cetățenilor”, a argumentat Portela. (redacția UZPR)

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*