default-logo

România în 2022. Provocări noi și vechi       

Energia fotovoltaică

            11 orașe din România pot economisi peste 4 milioane euro anual utilizând doar potențialul energiei fotovoltaice instalate pe acoperișurile clădirilor din patrimoniul local, arată raportul Greenpeace Romania, „O resursă nefolosită — Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România”, care analizează datele oferite de primăriile din orașele respective privind clădirile publice (vezi site-ul Un raport arată cât ar putea economisi România anual utilizând energie fotovoltaică (descopera.ro), postat pe 15 iunie 2022).

            Concluziile raportului privind potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România arată că suprafața totală utilizabilă pe acoperișurile publice din cele 11 orașe este de peste 1 milion mp. Potențialul energiei fotovoltaice instalate pe clădirile din patrimoniul orașelor analizate depășește cu până la de trei ori necesarul instalat pentru acoperirea în întregime a consumului cumulat anual; costurile de generare a energiei solare pe acoperișurile clădirilor deținute de administrațiile locale variază între 71 euro/MWh și 79 euro/MWh, cu mult sub prețurile actuale ale electricității pe piața spot, care gravitează în jurul valorii de 200 euro/MW.

            „Potențialul fotovoltaic al clădirilor publice din România este mare și neexploatat. Și e o pierdere, pentru că energia regenerabilă produsă local este benefică atât pentru autoritățile publice, cât și pentru comunități și mediu. Criza energetică și climatică, dar și condițiile favorabile energiei verzi la nivel european, impun deblocarea rapidă a acestei resurse. Este în puterea primarilor să acționeze, să evalueze potențialul de energie fotovoltaică și să înceapă implementarea proiectelor. De asemenea, se impune crearea unui cadru legislativ ambițios, cu ținte clare și imediate, care să grăbească acest proces”, a declarat Marian Mândru, campaigner pentru climă și energie în cadrul Greenpeace România.

Începerea exploatării gazelor din Marea Neagră

            Black Sea Oil & Gas SA (BSOG) împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL (Petro Ventures) şi Gas Plus Dacia SRL (Gas Plus), au anunțat începerea ȋn după-amiaza zilei de 15 iunie 2022 a producţiei de gaze din Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD) şi introducerea primelor gaze în Sistemul Naţional de Transport (SNT) (Vezi site-ul Moment istoric pentru România: A început exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, în proiectul MGD – Stiri pe surse – Cele mai noi stiri, postat pe 15 iunie 2022).

            În 2022 se estimează o producţie de 0,5 miliarde de metri cubi de gaze. Producţia la platou va fi de aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze/an pentru anii 2023, 2024 și 2025, din cei zece ani de viaţă estimaţi pentru zăcămintele Ana şi Doina.

            Proiectul MGD este primul proiect nou de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani și singurul proiect ȋn dezvoltare aflat în derulare în prezent. Acesta constă în cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana), o platformă de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana şi o conductă submarină de 126 km, care asigură transportul gazelor până la noua staţie de tratare a gazelor („STG”) din comuna Corbu, judeţul Constanţa.

            Mark Beacom, Directorul General al BSOG, a declarat: „A fost un drum lung și plin de provocări pentru a ajunge, în sfârșit, în acest moment important pentru țară. Proiectul MGD a marcat o serie de premiere pentru România, toate realizate în perioada pandemiei și a conflictului în Ucraina care amenința să afecteze operațiunile din Marea Neagră.

            Grup Servicii Petroliere (GSP) este constructorul principal al Midia Gas Development, primul proiect de dezvoltare pentru extracția de hidrocarburi noi din zona românească a Mării Negre. Toate etapele, de la design și proiectare, fabricație, transport și până la instalarea efectivă a platformei sunt efectuate, în sistem integrat, de către GSP: „Suntem hotărâți să demonstrăm că energia din Marea Neagră este sursa creșterii economice românești. Încrederea pe care o primește GSP în dezvoltarea proiectului MGD dovedește, încă o dată, că experiența noastră de peste 15 ani în proiecte majore de construcții offshore ne definește ca un partener puternic și consecvent; după 33 de ani, facem din nou istorie în Marea Neagră: parteneriatul româno-american GSP-BSOG dezvoltă noua infrastructură de exploatare de gaze din offshore-ul românesc”, a declarat Gabriel Comănescu, CEO și președinte al GSP.

            Rezultatul tuturor acestor eforturi este că proiectul MGD asigură nu doar 10% din cererea de gaze a României, ci deschide calea utilizând infrastructura proiectului nostru, altor proiecte de dezvoltare din platoul continental al Mării Negre aparţinând României. De asemenea, acest proiect lansează o serie de inițiative de dezvoltare a energiei verzi, ceea ce face ca MGD să devină o infrastructură integrată de tranziție energetică”.

Medicii de familie

            România are nevoie urgentă de 2.200 de medici de familie. În 424 de localităţi nu există nici unul și peste 10 ani, am mai avea foarte puțini medici de familie, în condiţiile în care în prezent aproape jumătate (47%) au peste 61 de ani, iar cei sub 35 de ani reprezintă doar 2,2% din total, spune preşedintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu (vezi site-ul României îi lipsesc 2.200 de medici de familie (cursdeguvernare.ro), postat pe 19 iunie 2022). În alte peste 1.000 de localităţi nu este acoperit necesarul de medici de familie. Birocratizarea excesivă a muncii lor este principala cauză a faptului că tot mai puţini medici tineri intră în sistem.

            „Vom muri mai repede şi vom fi bolnavi mai repede”, avertizează şi Raluca Zoiţanu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie; „Acum 10 ani aveam aproximativ 12.000 de medici de familie în relaţie contractuală cu Casa de Sănătate, acum avem sub 10.000… În ultimii 10 ani, fiecare program de guvernare începe cu această propoziție: ”Baza sistemului sanitar este medicina primară, toţi au vorbe măreţe, cuvinte impresionante, dar din nefericire constatăm că nu prea se face nimic”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu. Realitatea că repartiția teritorială a medicilor de familie este disproporţionată. În marile centre universitare sunt cei mai mulţi, în Timp ce în celelalte zone lipsesc sau necesarul nu este acoperit.

            „Vorbim de două Românii: o Românie unde numărul de medici este peste media europeană, respectiv Bucureştiul, Doljul, Timişul, Clujul, Mureşul şi Iaşiul, unde sunt concentraţi peste 50% din medicii României şi restul 37 de judeţe care au restul de medici. Ca să vorbim în mod particular despre medicina de familie, cele mai afectate judeţe sunt Tulcea, Vrancea, Sălaj, Covasna şi Călăraşi… Nimeni nu vede fenomenul, acei oameni, săracii, nu vorbesc, ei din nefericire îşi duc destinul fără ca pe cineva să intereseze. Suntem extrem de nemulţumiţi de această situaţie… Avem boli, de exemplu, hemofilia, pentru care avem tratament, avem tot ceea ce ne trebuie, dar pacientul nu poate să vină la un centru să primească tratament pentru că nu are bani de transport. Cam aici ne aflăm, asta este situaţia reală”, a explicat prof. Daniel Coriu.

            Soluţiile pentru problema lipsei medicilor de familie ar putea fi inspirate din alte modele de sisteme de sănătate, precum cel francez; la noi, tinerii medici nu mai sunt atraşi de medicina de familie din cauza birocratizării excesive, dar şi a obligaţiilor pe care le au şi care nu ţin de actul medical în sine. „Contractul cu Casa de Sănătate nu este un contract civil în adevăratul sens al cuvântului, medicul este obligat să semneze contractul că altfel moare de foame”, spune președintele Colegiului Medicilor din România (CMR). La CMR se primesc „tot Timpul anunţuri de transfer listă pacienţi, constatăm că medicii de familie îşi părăsesc cabinetele proprii, îşi transferă lista de pacienţi către un alt medic sau doresc să facă acest lucru, este foarte trist să constatăm cum medicii sunt obligaţi să părăsească ţara pentru a-şi practica meseria în mod onorabil într-o ţară europeană”.

            În Franța, medicilor de familie li se oferă gratuităţi, li se oferă loc de muncă, li se oferă casă şi multe alte facilităţi. Ministerul Sănătăţii poate să gestioneze global problema, dar în mod particular, o comunitate, un sat, primăria comunei sau a satului, dacă doreşte să aibă medic de familie, trebuie să facă nişte eforturi, nu pot să aştepte totul de la Ministerul Sănătăţii, Ministerul nu are această capacitate şi nici nu o să o aibe vreodată”, a explicat Coriu.

            „Soluţiile nu sunt nici punctuale, nici rapide, eu compar de multe ori cu un incendiu pe care îl vedem, e din ce în ce mai mare şi încercăm să-l stingem cu câte o găleată de apă aruncată ici-colo, toate acestea fiind câţiva bani în plus la finanţarea anuală sau câteva lucruri de birocraţie tăiate ici-colo”, spune Raluca Zoiţanu, preşedintă a Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie.

            În anumite momente din Timp se fac anumite investiţii, cel mai recent este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care va ajuta financiar renovarea şi dotarea anumitor cabinete, ceea ce le poate face mai atractive pentru tinerii medici. Acum câţiva ani Guvernul României a semnat un program cu Banca Mondială prin care se vor face câteva investiţii, dar mai mult se va lucra la legislaţie şi la ceea ce poate să facă medicul de familie pentru a-i fi dată o mai mare libertate în a fi medic şi mai puţin secretară sau birocrat, explică dr. Raluca Zoiţanu.

           Reciclăm pentru alții

            Procesatorii români de deșeuri reciclabile – o industrie cu o creștere spectaculoasă în ultimii ani – importă, legal, mari cantități, pentru că în România nu se colectează decât un milion de tone din cele 5 milioane de tone „produse” de toată țara (vezi site-ul Recilatorul Europei: Țara plină de deșeuri importă deșeuri pentru industria reciclării (cursdeguvernare.ro), postat pe 24 august 2022): „Cantitățile de deșeuri reciclabile importate anual sunt constante, cu tendințe de creștere… În România, astăzi, se valorifică circa un milion de tone de materiale reciclabile, iar cantitatea totală generată de deșeuri reciclabile municipale plus cele industriale este de peste 5 milioane de tone”, spune Constantin Damov, președintele Green Group. În schimb, importurile de deșeuri pentru reciclare variază între 10 și 20% din necesar la hârtie și ajung până la 40% la plastic și aluminiu și la 80% la PET-uri, potrivit expertului citat.

            Milionul de tone care se reciclează valorifică o mare varietate de materiale: hârtie, fier, metale neferoase, plastice, sticlă, deșeuri electronice, anvelope, baterii, vehicule scoase din uz, uleiuri uzate, deșeuri de echipamente electrice și electronice: „Valoarea recuperată prin reciclare este de circa 1,2-1,5 miliarde euro”, potrivit lui Constantin Damov. „Disponibilitatea de investiții este corelată cu tințele de țară privind reciclarea, dar și cu eficiența sistemelor de colectare”. „Există un potențial de triplare a investițiilor existente, în următorii 5-6 ani, numai că României îi lipsește un cadru legislativ care să penalizeze poluatorul și să încurajeze reciclarea, ca să se înregistreze o creștere relevantă a progreselor”, avertizează președintele Green Group.

              Tot sistemul de reciclare a deșeurilor este subfinanțat pentru că „gunoiul este foarte ieftin și generatorii de deșeuri nici nu-și pun problema că ar putea să coste… De aceea suntem departe de nivelul de reciclare: doar 10% față de 40%, cât este ținta europeană, spune și Radu Merica, director general al RER Group.

            Capacitățile de reciclare din România „sunt azi la dispoziția altor țări: Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria, Grecia și alte țări de unde noi achiziționăm PET și ridicăm nivelul de reciclare al țării care ne trimite PET-ul, nu al României, România este cel mai mare reciclator european de PET. Avem o capacitate de circa 150 de mii de tone. La colectare suntem pe ultimele locuri. Dar noi am ajuns să importăm 80% din aceste materiale din Europa. Plasticul nu este nimic altceva decât petrol în stare solidă. Petrol rafinat la care noi avem acces. Ce obținem din el: acea granulă care merge într-un nou ambalaj de PET, dar obținem și fibră sintetică de poliester pentru industria auto-motive și pentru industria de igienă. Suntem astăzi cel mai mare producător european de fibră sintetică de poliester din 100% reciclat”, mai spune președintele Green Group Compania are planuri de „creștere zonală (în Europa de Est), de creștere și modernizare a capacităților existente, de extindere a gamei de deșeuri procesate (ex. baterii, panouri fotovoltaice, ambalaje flexibile-folii și pungi)”. Green Group are șapte fabrici de recilare în România și 3.000 de angajați.

Statul de drept – recomandările Comisiei Europene

            Comisia Europeană a publicat pe 13 iulie 2022, a treia ediție a Raportului anual privind statul de drept (cf. site-ul Raport UE privind statul de drept – cele 6 recomandări pentru România (cursdeguvernare.ro), postat pe 13 iulie 2022): acesta conține recomandări specifice pentru România, dar și pentru celelalte state membre. La fel ca în edițiile anterioare, raportul din 2022 examinează evoluțiile din patru domenii-cheie ale statului de drept: sistemele de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și independența mass-mediei, precum și aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru.

            Pe lângă reamintirea angajamentelor asumate prin PNRR – referitor la anumite aspecte ale sistemului de justiție, cadrul anticorupție și procesul legislativ – și a recomandările din MCV, Comisia recomandă României următoarele: a) asigurați-vă că revizuirea Legilor Justiției consolidează garanțiile de independenţă judiciară, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraţilor şi luați măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din sistemul judiciar, ținând cont de standardele europene și de avizele relevante ale Comisiei de la Veneția; b) introduceția reguli de lobby pentru membrii Parlamentului; c) abordați provocările operaționale ale Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv în ceea ce privește recrutarea procurorilor și monitorizați îndeaproape impactul noului sistem privind investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar; d) consolidați regulile și mecanismele de îmbunătățire a independenței editoriale a mass-media din serviciul public ținând cont de standardele europene privind mass-media publică; e) asigurați consultările publice eficiente înainte de adoptarea proiectelor de lege; f) continuați eforturile de înființare a unei Instituții Naționale pentru Drepturile Omului ținând cont de Principiile ONU de la Paris…

Topul țărilor falite

            România se află pe locul 30 într-un top publicat de Ziad Daoud, economistul-şef al Bloomberg pentru economiile emergente, care se referă la pericolul de faliment al ţărilor emergente (vezi site-ul România, într-un top al ţărilor în cel mai mare pericol de faliment (descopera.ro), postat pe 24 iulie 2022): deşi are un PIB de 250 de miliarde de dolari, România se află în topul citat într-un pericol de faliment – „default“, în termenii economiştilor – mai mare decât Irakul, o economie de 170 de miliarde de dolari, măcinată de război.

            Potrivit datelor lui Ziad Daoud, care includ estimări ale FMI şi un index Blomberg privind costul de finanţare, România va ajunge la o datorie publică de 56% din PIB în 2022 şi va plăti dobânzile cu 1,6% din PIB. La 5 luni din 2022, România a plătit dobânzi de peste 2 mld. de dolari, adică 0,8% din PIB, arată execuţia bugetară.

            În aceeaşi vreme, Polonia, o economie de 500 de miliarde de euro anual, se află în același top pe locul 43, iar Ungaria pe 28. Cele mai vulnerabile economii emergente în ceea ce priveşte datoria publică sunt El Salvador şi Ghana. Cu dobânzi la finanţare de 32%, El Salvador are o datorie publică de 83% din PIB şi cheltuie cu dobânzile aproape 5% din PIB anual. Printre ţările care se află în pericol de faliment se mai numără Tunisia, Pakistan, Egipt sau Kenya.

            Topul a clasificat 50 de ţări cu economii emergente care, în urma analizei pe baza costurilor de finanţare, a dobânzilor plătite şi a dimensiunii datoriei publice, sunt în cel mai mare pericol de default. Pe locurile 49 şi 50 se află Arabia Saudită şi Kuweit: Arabia Saudită are o datorie publică echivalentă cu 24% din PIB, iar Kuweitul de 12% din PIB…

Emilian M. Dobrescu / UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*