default-logo

Grecia.Tumultuoasa istorie recentă

Acordurile militare cu Franța și SUA

                Parlamentul grec a ratificat pe 8 octombrie 2021 un acord de apărare istoric cu Franţa, care prevede achiziţionarea a trei nave de război franceze și mai multe avioane de vânătoare pentru a face faţă provocărilor turce în Marea Egee (Vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/sua-isi-cresc-prezenta-militara-in-grecia-acord-de-cooperare-militara-extins-pe-termen-nedefinit.html, postat și vizitat pe 15 octombrie 2021). Potrivit ministrului de externe grec Nikos Dendias, acordul semnat cu Franța „contribuie la consolidarea pilonului european al NATO”. Ankara a denunțat acordul Greciei cu Franța, afirmând că acesta nu face altceva decât ”să izoleze și să provoace Turcia”.

Apoi, pe 14 octombrie 2021, Grecia a extins acordul de apărare cu Statele Unite – un semnal discret la adresa Turciei, cu care are relații tensionate. Potrivit acestui acord, Grecia permite o prezență mai mare a trupelor americane în țară, inclusiv în puncte-cheie precum Alexandroupolis, port lângă granița cu Turcia, precum și în Golful Souda din insula Creta; Grecia și Statele Unite au semnat, la Washington, o prelungire pentru cinci ani a Acordului de cooperare în domeniul apărării, acord care a fost reînnoit anual, începând cu 1990, cu înțelegerea că acesta rămâne ulterior în vigoare pe termen nelimitat, cu excepția cazului în care oricare dintre țări acordă un preaviz de doi ani. Acordul marchează o aprofundare a relațiilor SUA cu un aliat european de lungă durată, într-o perioadă în care administrația Biden este din ce în ce mai preocupată de mișcările Chinei în zona indo-pacifică.

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a salutat „un aliat puternic şi de încredere” la semnarea acordului, referindu-se în special la parteneriatul din Afganistan în cadrul NATO; nici el, nici omologul său grec Nikos Dendias nu au menţionat în mod explicit Turcia în discursurile rostite cu ocazia semnării documentului: „În estul Mediteranei”, a spus ministrul grec de externe, „Grecia se confruntă cu un casus belli, o ameninţare de război dacă îşi exercită drepturile suverane. Grecia se confruntă cu provocări zilnice”, a afirmat oficialul grec, care a oferit asigurări că Atena intenţionează „să rezolve disputele pe cale diplomatică şi întotdeauna în conformitate cu dreptul internaţional”.

          Cadrul de Supraveghere Financiară

                Cadrul de Supraveghere pentru Grecia (SCG) a fost menit să asigure adoptarea de reforme structurale și a unor măsuri de eliminare a potențialelor surse de dificultăți economice pentru această țară, greu încercată de criza financiară începută în 2008 (Vezi site-ul După 12 ani: Grecia iese de sub supravegherea consolidată a UE (cursdeguvernare.ro), postat și vizitat pe 11 august 2022); ca urmare a aplicării SCG, Grecia s-a bazat exclusiv pe piețe pentru a-și asigura nevoile de finanțare. De la 20 august 2022, Grecia a ieșit din SCG, fapt care permite țării o mai mare libertate de acțiune în elaborarea politicii ei economice.

            În baza SCG, evoluțiile economice și politica din Grecia au fost monitorizate începând cu iulie 2018, după ce țara a beneficiat de trei planuri de salvare internaționale între anii 2010 – 2015. Supravegherea macro-economică a fost posibilă în schimbul a 260 miliarde de euro accesați de la UE și FMI: „După 12 ani – a spus ministrul grec de Finanțe, Christos Staikouras – Grecia revine la o normalitate europeană și nu mai este o excepție în Zona Euro. Ieșirea Greciei din supravegherea consolidată înseamnă mai multă libertate în implementarea de politici economice și face mai accesibil obiectivul de a ne recâștiga cel mai înalt rating pentru investiții.

            Atena și-a îndeplinit cea mai mare parte a angajamentelor politice și a reformelor promise, iar ieșirea sa din cadru a fost confirmată printr-o scrisoare comună a vicepreședintelui Comisiei UE, Valdis Dombrovskis, și a comisarului UE pentru economie, Paolo Gentiloni. În scrisoarea celor doi se precizează că ”monitorizarea situației economice, fiscale și financiare a Greciei va continua în contextul supravegherii post-program (PPS) și al semestrului european: salutăm angajamentul Greciei de a continua implementarea reformelor dincolo de sfârșitul supravegherii sporite. Am dori să vă felicităm pentru toate realizările și așteptăm cu nerăbdare să continuăm cooperarea noastră excelentă în viitor”.

          Catastrofa biblică

                11 zile în perioada 28 iulie-7 august 2021, 154 de incendii de vegetație – din care 64 erau încă active au devastat părți importante ale Greciei, afectând mai ales, suburbiile nordice ale Atenei – capitala țării, insulele Evia și Rodos, precum și sudul Peloponezului (Vezi site-ul https://pages.md/ro/este-o-catastrofa-biblica-arde-pamantul-langa-romania-oamenii-fug-pe-unde-pot-din-calea-flacarilor-capital/, postat și vizitat pe 7 august 2021). Cel puțin o persoană a murit, alte 20 au fost rănite, iar mii de oameni au fost nevoiți să fugă din calea flăcărilor devastatoare.

În perioada la care ne referim, mii de localnici și turiști au fost evacuați din diferite zone ale țării. Feriboturile au transportat 1.153 de persoane care au fugit dintr-un sat și de pe plajele insulei Evia, după ce flăcările, care au ars timp de trei zile au eliminat posibilitatea de a utiliza orice alt mijloc de evacuare.

Un alt incendiu major a fost în sudul Peloponezului. Viceprimarul Eleni Drakoulakou, din Anatolikí Máni, o municipalitate din regiune, a declarat că 70% din zonă a fost distrusă: „Este o catastrofă biblică, vorbim despre trei sferturi din municipalitate”, a spus Drakoulakou.

Numeroasele incendii produse în Grecia în vara lui 2021 au depășit resursele forțelor elene: Atena a cerut ajutor UE, iar mai multe țări au răspuns trimițând detașamente proprii de pompieri: Cipru, Croația, Elveția, Franța, Israel, România, Suedia și Ucraina, care au acționat cu cea mai mare responsabilitate pentru izolarea și stingerea incendiilor încredințate.

            Exploatarea carboniferă de la Ptolemaida

            Soarele abia poate fi văzut pe Cer în timp ce conduci prin periferia Ptolemaidei, un oraș aflat la 500 de kilometri nord-vest de Atena (extras din comentariul Annei Pantelia la expoziția sa de fotografii, deschisă la Muzeul Țăranului Român în perioada 1- 9 octombrie 2022): praful gros suspendat în atmosferă nu permite să vezi în zare, dar Kostas ar putea să conducă aici chiar legat la ochi. El este născut și a crescut în Ptolemaida. Kostas lucrează ca paznic pentru Corporația Elenă de Energie Publică (PPC), la fel ca tatăl său, unul dintre mulții muncitori ai PPC, compania de energie electrică administrată de stat, ce aduce prematur moartea multor locuitori în fiecare an din cauza poluării cauzate de exploatarea cărbunelui din Ptolemaida, regiunea Macedonia de Vest din Grecia. În ciuda reglementărilor stricte ale UE privind cărbunele și a profiturilor în scădere cu care se confruntă industria, Grecia tocmai a făcut cea mai mare investiție de 1,75 miliarde de euro pentru construirea a două noi centrale electrice în zona Ptolemaida; în mod surprinzător, această decizie a fost impusă Greciei de către creditorii săi din UE.

            Peisajul apocaliptic din Ptolemaida este compus dintr-o mină întunecată care se întinde pe 625 mile pătrate și include câteva sate pustii. Mina din Ptolemaida este cea mai mare din Balcani, fiind este responsabilă pentru 30% din producția de energie electrică a țării. Grecia, împreună cu Germania, Polonia, Republica Cehă asigură peste o treime din producția mondială de cărbune. Cu toate acestea, cărbunele este printre cele mai grave surse de poluanți toxici ai aerului la nivel global. Arderea cărbunelui creează particule toxice de praf fin care nu numai că, contaminează zonele în care se află instalația, ci, parcurg sute de kilometri poluând și țările vecine; conform raportului Silent Killers al Greenpeace, arderea cărbunelui provoacă anual peste 1.200 de decese premature în Grecia.

            Directorul regional adjunct de sănătate pentru Macedonia de Vest, într-o scrisoare adresată Ministerului Sănătății grec, a menționat că șapte din zece decese în Ptolemaida se datorează cancerului sau bolii tromboembolice (accident vascular cerebral, embolie pulmonară). Cazurile de cancer au crescut cu 16 la sută după 1950, când a început exploatarea cărbunelui aici, iar numărul crește în rate mari, ajungând în prezent la 30,5 la sută. De mai bine de 60 de ani comunitatea locală a fost implicată în industria producției de energie, neglijând toate celelalte activități economice, în timp ce locuitorii au fost nevoiți să renunțe la terenuri și case care au fost înghițite de minele în expansiune; după 1976, peste 4.000 de locuitori din cinci sate diferite, care aveau locuințele pe rezerve de cărbune au fost strămutați în interiorul țării.

            Case pe jumătate dărâmate, câțiva câini vagabonzi flămânzi, biserici dărăpănate: așa arată astăzi Mavropigi — un oraș fantomă de aici. În 2010 a avut loc prima săpătură la doar 800 de metri de primele case ale satului. Unii au părăsit satul îngroziți, iar școala s-a închis definitiv. Aristokratis și soția sa sunt doi dintre ultimii 10 locuitori ai orașului Mavropigi. Chiar dacă PPC i-a mutat oficial pe locuitorii din Mavropigi, puțini dintre aceștia au mai locuit în localitatea care se află acum la câțiva pași de exploatarea de cărbune, în ciuda faptului că nu mai există apă curentă. „Am aici soția și câinii mei. Nu vreau să locuiesc în altă parte, aceasta este singura mea casă”, spune Aristokratis.

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: Wikipedia

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*