◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.04.2024

GLOBAL. Libertatea presei, amenințată și de criza provocată de pandemia de coronavirus. Pe ce loc se află România în Indicele Mondial al Libertății Presei după ce a pierdut o poziție

Pandemia coronavirusului poate amenința libertatea presei și poate agrava crizele cu care se confruntă reporterii din întreaga lume, potrivit Indicelui Libertății Presei din acest an, care evaluează contextul în care jurnaliștii din 180 de țări și teritorii își desfășoară activitatea.

Indicele Libertății Presei Mondiale 2020, compilat de Reporterii Fără Frontiere (RSF), arată că următorul deceniu va fi decisiv pentru viitorul jurnalismului, pandemia Covid-19 evidențiind și amplificând numeroasele crize care amenință dreptul de a raporta liber, neconstrâns, informații independente, diverse și fiabile.

Această ediție din 2020 a Indicelui, care evaluează situația jurnaliștilor în fiecare an din 180 de țări și teritorii, sugerează că următorii zece ani vor fi esențiali pentru libertatea presei din cauza crizelor convergente care afectează viitorul jurnalismului: o criză geopolitică (din cauza agresivității regimurilor autoritare); o criză tehnologică (din cauza lipsei de garanții democratice); o criză democratică (din cauza polarizării și a politicilor represive); o criză de încredere (din cauza suspiciunii și urii mass-mediei); și o criză economică (care îngreunează jurnalismul de calitate).

Aceste cinci domenii de criză – efectele pe care metodologia Indexului ne permite să le evaluăm – sunt acum agravate de o criză globală la nivelul sănătății publice.

Intrăm într-un deceniu decisiv pentru în contextul crizelor care îi afectează viitorul”, a declarat secretarul general al RSF Christophe Deloire.

„Pandemia coronavirusului ilustrează factorii negativi care amenință dreptul la informații fiabile și este în sine un factor exacerbat. Cum va arăta libertatea de informare, pluralismul și fiabilitatea în 2030? Răspunsul la această întrebare este stabilit azi”, a mai punctat acesta.

Pandemia de coronavirus, factor de suprimare a libertății presei

Există o corelație clară între suprimarea libertății mass-mediei ca răspuns la pandemia coronavirusului și clasamentul unei țări în Index. Atât China (locul 177) cât și Iran (locul 173) au cenzurat în mare măsură focarele majore de coronavirus. În Irak (locul 162), autoritățile au retras licența aenției Reuters timp de trei luni după ce a publicat o poveste care punea la îndoială cifrele oficiale referitoare la coronavirus. Chiar și în Europa, premierul Viktor Orbán din Ungaria (locul 89), a adoptat o „lege a coronavirusului” cu pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru informații false, o măsură complet disproporționată și coercitivă, notează RSF.org.

„Criza de sănătate publică oferă guvernelor autoritare o oportunitate de a pune în aplicare notorioasa «doctrină șoc»- pentru a profita de faptul că politica este în așteptare, publicul este uluit iar protestele ies din discuție în acest context, pentru a impune măsuri care ar fi imposibile în perioadele normale”, a adăugat Christophe Deloire.

„Pentru ca acest deceniu decisiv să nu fie unul dezastruos, oamenii cu bunăvoință, oricare ar fi ei, trebuie să facă campanie pentru ca jurnaliștii să poată îndeplini rolul lor de terți de încredere ai societății, ceea ce înseamnă că trebuie să aibă capacitatea de a face acest lucru”, a mai explicat acesta.

Principalele constatări ale Indicelui din 2020

Norvegia ocupă locul 1 pentru al patrulea an consecutiv în 2020, în timp ce Finlanda este din nou pe al doilea. Danemarca (locul 3) este următoarea, întrucât atât Suedia (locul 4), cât și Olanda (locul 5) au scăzut în ierarhie ca urmare a creșterii hărțuirii cibernetice.

Celălalt capăt al Indexului a înregistrat mici schimbări. Coreea de Nord (locul 180) a preluat ultima poziție de la Turkmenistan, în timp ce Eritrea (locul 178) continuă să fie cea mai bine clasată țară din Africa.

Malaezia (101) și Maldive (79) au înregistrat cele mai mari creșteri ale Indexului 2020 – locul 22 și respectiv 19 – datorită efectelor benefice ale schimbărilor guvernului prin sondaje. Al treilea salt cel mai mare a fost Sudanul (159), care a crescut cu 16 locuri după îndepărtarea lui Omar al-Bashir.

Pe lista celor mai mari scăderi în Indexul 2020 se regăsește Haiti, unde jurnaliștii au fost adesea vizați în timpul protestelor violente la nivel național în ultimii doi ani. După ce a căzut 21 de locuri, este acum pe locul 83. Celelalte două cele mai mari căderi au fost în Africa – Comore (locul 75) și Benin (locul 113), ambele au înregistrat o creștere în ceea ce privește încălcarea libertății presei.

2% mai multe țări în care libertatea presei este încălcată

„Indicatorul global” al RSF – prin care se măsoară nivelul de libertate a mass-mediei la nivel mondial – s-a îmbunătățit foarte ușor în Indicele 2020, cu 0,9%. Cu toate acestea, s-a deteriorat cu 12% de la înființarea acestuia în 2013. Proporția dintre țările care sunt colorate alb pe harta libertății de presă, ceea ce înseamnă că situația libertății presei este „bună”, este neschimbată – la 8%, dar procentul țărilor colorate negru, ceea ce înseamnă că situația este „foarte proastă”, a crescut cu două puncte ajungând la 13%.

Europa continuă să fie cel mai favorabil continent pentru libertatea mass-media, în ciuda politicilor opresive din anumite țări ale Uniunii Europene și din Balcani. Este urmată de cele din America – Nord, Centrală și de Sud – în ciuda dificultăților din anumite regiuni, Statele Unite și Brazilia, devin modele de ostilitate față de mass-media. Africa, care este a treia, a suferit, de asemenea, inversiuni majore, mai ales sub formă de detenție arbitrară prelungită și atacuri online.

gandul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *