Revista Arena Literară a apărut în peisajul cultural al acestui început de nou veac, în 27 octombrie 2016. Bucureștiul din punct de vedere literar are un aspect diversificat, fiind într-o mișcare permanentă. Au apărut o multitudine de activități care, la început, poate mai timide și nesigure, ulterior s-au dezvoltat și au prins substanță ori, dimpotrivă, au dispărut. Există diverse cenacluri sau „cercuri” de poezie sau proză, reviste cu ștaif, dar și reviste de cultură care se adresează cu eleganță și profesionalism nu numai specialiștilor, ci, așa cum este cel mai corect, publicului larg și scriitorilor consacrați sau doar debutanți. Există cenacluri care angrenează majoritatea persoanelor interesate de literatură, deși la ora actuală Bucureștiul are o viață culturală complexă, nu numai literară, există o serie largă de manifestări teatrale, artistice, sociale.
Încă de acum mai bine de 150 de ani, Titu Maiorescu spunea că un curent literar se creează cu un grup de persoane care împărtășesc aceleași idei dar care au nevoie de trei medii de suport: un grup de personalități care să aibă autoritatea necesară, o revistă prin care să poată ajunge la publicul cititor și un loc unde să poată desfășura ședințele literare. Aceste lucruri s-au întâmplat în acel an, 2016, când un grup de intelectuali prieteni s-au reunit la sfat și au pus la cale apariția unei reviste de cultură, exclusiv literară. Nume cu rezonanță au susținut ideea: Ion Dodu Bălan, Florentin Popescu, Nicolae Dan Fruntelată, Victoria Milescu, Aureliu Goci, Nicolae Georgescu, Emil Lungeanu, Lucian Gruia, Ana Dobre, Eliza Roha, Paula Romanescu, Mihai Antonescu, Șerban Codrin, Ioan Barbu și, nu în ultimul rând, Nicolae Roșu.
După fondarea revistei, an de an, la colaboratorii inițiali s-au adăugat scriitori valoroși, depășindu-se la acest număr jubiliar cifra 300, unii fiind din străinătate: Franţa, Canada, SUA, Australia, Suedia, Germania, R.Moldova etc.
Echipa o dată formată, s-a structurat conținutul revistei, cu rubrici bine definite, care puteau stârni interesul tuturor celor interesaţi de literatură.
Atelierele de poezie și proză permit accesul în paginile revistei, unor scriitori deja cunoscuți, dar nu numai, căci Staful revistei se străduie să atragă și să susțină și începătorii, mai tineri sau deja trecuți spre „vârsta a doua”, talentați, dar care nu au avut, din multiple motive, posibilitatea de a se dedica literaturii sau de a face cunoscute creațiile lor care așteptau „în sertar” de ani buni.
Atelierul de critică se bucură de materiale ale unor nume de marcă din critica și istoria literară a acestui moment dar este deschis și pentru scriitorii care se apleacă asupra creațiilor confraților, practicând nu o critică literară clasică ci analizându-le din punctul de vedere al celor care, la rândul lor, creează. Este foarte interesant rezultatul acestei inițiative, deoarece, fără a fi încorsetați în rigorile unei critici de specialitate, scriitorii dezvoltă o literatură „a comentariilor”, alcătuind un fel de istorie literară specială, volumele lor, apărute din reunirea acestor articole, alcătuind un „Jurnal” al momentului literar de început de secol.
Rubricile In memoriam, La aniversară, Istorie literară, momentele Eminescu și editorialele semnate de redactorul șef, Aureliu Goci, articolele periodice referitoare la literatura universală, amintindu-ne de Eschil și Horațiu, prin Nicolae Georgescu, Homer – prin Victor Atanasiu, Dante și Petrarca, prin Ion Istrate sau William Shakespeare – prin Emil Lungeanu, Card de acces în arenă, Cartea străină, Colțul epigramistului, Consemnarea unor evenimente, Interviuuri, Revista unor reviste, sunt tot atâtea motive pentru care revista Arena Literară este parcursă cu plăcere și interes. Dând dovadă de corectitudine și eleganță, revista semnalează și aparițiile editoriale, volume sau periodice, aparținând unor alte curente literare. În acest moment Gruparea Arena Literară, cu revista, cenaclul cu același nume și editura Betta, reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene cultural-literare. Întâlnirile periodice au devenit aproape săptămânale, ele neputând avea loc în București, doar în momentele în care grupul participă la diverse acțiuni în alte localități (Râmnicu Vâlcea, Potlogi, Sibiu, Pitești etc.) sau atunci când legislația interzice întâlnirile. În condiții legislative permisive, susținătorii Arenei Literare înfruntă cu stoicism căldura sau vremea rece, pe terasa Clubului unde se țin ședințele, pentru că au o compensație intelectuală care justifică disconfortul creat de vreme: lansări, prezentări de carte, portrete de autor, recitaluri de muzică și poezie.
Sunt de remarcat cele două concursuri anuale organizate de revistă cu sprijinul ADEPC, Concursul Național de Poezie – Radu Cârneci și Concursul Național de Proză Scurtă – Nicolae Velea, având drept scop depistarea unor talente autentice, care să devină colaboratori ai revistei, concursuri la care participanții care obțin un anumit punctaj sunt onorați cu diplome, publicarea în Antologiile concursurilor și în revistă iar premianții primesc seturi de cărți sau sunt publicați gratuit cu un număr de exemplare corespunzător premiului obținut. Numărul participanților la cele două concursuri a crescut an de an, printre ei aflându-se și români din străinătate: SUA, Canada, Italia, Germania, Suedia, Cipru, R.Moldova, Ucraina ș.a., ca și al participanțăilor la ședințele cenaclului, inclusiv din zone apropiate capitalei: Târgoviște, Pitești, Ploiești, Buzău, Giurgiu, Slatina, Rm.Vâlcea, Sibiu ș.a.
Este de remarcat faptul deloc întâmplător că participarea la ședințele cenaclului Arena Literară și publicând în paginile revistei, scriitorii care nu sunt deja consacrați își șlefuiesc stilul și își diversifică orientarea literară, astfel că au fost de a lungul celor cinci ani, câteva nume care s-au adăugat membrilor Uniunii Scriitorilor din România, ceea ce demonstrează calitatea evenimentelor derulate de grupul de intelectuali din jurul acestei reviste de înaltă ținută etică, artistică, literară. Concluzionând, trebuie să subliniem că apariția revistei și implicit a curentului „Arena Literară” este benefic momentului actual și că el va rămâne consemnat ca un factor de dezvoltare a fenomenului literar de început de mileniu.
Eugenia Duță