default-logo

Studiu OSCE. Campaniile de dezinformare sponsorizate de state subminează dreptul publicului de a fi informat

În ultimii câțiva ani, s-au înregistrat creșteri exponențiale ale capacităților inteligenței artificiale (AI) și ale învățării automate, alături de utilizarea unor operațiuni informaționale din ce în ce mai sofisticate pentru a manipula sfera publică. Dezinformarea înarmată și bazată pe gen, campaniile de influență și hărțuirea online au agravat provocările existente privind libertatea presei și drepturile omului, creând unele noi. Campaniile de dezinformare sponsorizate de stat sunt din ce în ce mai frecvente în sistemele politice de toate tipurile. Aceste campanii valorifică proiectarea platformelor de social media și a sistemelor AI care le permit să urmărească o strategie de subminare, înecare și delegitimizare a știrilor reale prin eforturi coordonate de a reduce la tăcere criticii și de a manipula opinia publică. Acestea includ adesea hărțuirea online care îi vizează pe cei care se angajează în verificarea faptelor celor de la putere. De la campanii slab coordonate la campanii strâns coregrafiate, operațiunile de informare folosesc resursele statului și/sau ale partidelor pentru a manipula opinia publică prin valorificarea sistemelor AI care guvernează sfera publică mediată de platforme și/sau propulsează campanii de hărțuire, se arată în lucrarea „Artificial Intelligence and Disinformation: State-aligned information operations and the distorsion of the Public Sphere”, elaborată sub egida OSCE, care analizează campaniile de dezinformare aliniate la stat și rolul pe care AI îl joacă în acest context, examinând în mod specific campaniile coordonate desfășurate împotriva jurnaliștilor și instituțiilor media și modul în care acestea folosesc și manipulează sistemele AI pentru a deforma sfera publică.

Operațiunile informaționale au devenit un element central al politicii interne și al geopoliticii în țări din întreaga lume. Operațiunile de informare aliniate la stat se referă la eforturi concertate de a manipula sistemele AI și psihologia pentru a influența opinia publică, atitudinile și acțiunile pentru a sprijini obiectivele politice ale liderilor statului sau a influența alegerile.

Dezinformarea se referă la informații false, fabricate, înșelătoare sau manipulate diseminate cu intenție malignă de a influența sau înșela. O creștere exponențială a bugetelor, personalului și atenției acordate de state, guverne și partide politice operațiunilor de informare a avut loc pe fondul declinului stabilității economice a presei independente. Această tendință a devenit și mai acută în timpul pandemiei de COVID-19, contribuind la ceea ce Organizația Mondială a Sănătății a numit „infodemie”. În același timp, prevalența și sofisticarea campaniilor de hărțuire online alimentate de dezinformare este în creștere, amenințând nu numai jurnaliştii și instituţiile media vizate, ci și erodând încrederea publicului în jurnalism și realitatea bazată pe fapte, subminând în același timp dreptul publicului de a fi informat. Aceste dinamici, la rândul lor, îngreunează presa să-i tragă la răspundere pe cei de la putere.

Strategia de a viza jurnaliştii vizează negarea puterii de stabilire a agendei media de ştiri, încadrarea jurnaliştilor şi profesia lor drept „ştiri false” şi decertificarea jurnaliştilor ca actori legitimi în sfera publică. Rezultatul este de a submina viabilitatea și sustenabilitatea jurnalismului independent, de a întări neîncrederea în mass-media și de a delegitima raportarea despre manipularea rețelelor sociale și alte tipuri de operațiuni informaționale, iar

impactul asupra guvernanței democratice și asupra sănătății publice este profund. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*