default-logo

Europenizare. Noi pași pe calea comună privind cercetarea, dezvoltarea și mediul tehnologic

Alocări pentru cercetare-dezvoltare

            În 2021, totalul alocărilor bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost de 109.250 milioane euro, echivalentul a 0,8% din PIB-ul UE: aceasta este o creștere de 6% față de 2020 și o creștere cu 35% față de 2011. România este din nou pe ultimul loc din UE la acest capitol, cu cea mai mică alocare pentru activități de cercetare și dezvoltare. Cifrele provin din datele privind alocațiile bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare, publicate pe 4 august 2022 de Eurostat. Statisticile referitoare la cercetare-dezvoltare oferă o perspectivă asupra priorității pe care guvernele o acordă acestui domeniu critic pentru UE.

În 2021, alocațiile bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare la nivelul UE au fost de 244 euro de persoană, o creștere cu 33% față de 2011, când erau doar de 184 euro de persoană. Cele mai mari alocări au fost înregistrate în Luxemburg (689 euro de persoană), urmat la distanță de Danemarca (530 euro) și Germania (471 euro); țările UE cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare per persoană au fost România (19 euro de persoană), Bulgaria (24 euro), Letonia (45 euro) și Ungaria (60 euro).

În deceniul 2011-2020, cele mai mari creșteri procentuale ale alocațiilor bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare exprimate în euro per persoană au fost înregistrate în Letonia (de la 14 euro în 2011 la 45 euro în 2021), Grecia (de la 58 euro la 152 euro) și Ungaria (de la 30 euro până la 60 euro). La polul opus, aceste alocări au scăzut în Spania (de la 155 euro în 2011 la 152 euro în 2021). Activitățile de cercetare-dezvoltare sunt esențiale pentru multe politici la nivel european și national, care urmăresc creșterea competitivității economiilor UE și bunăstarea cetățenilor săi. Cercetarea și dezvoltarea este considerată ca motor de dezvoltare al UE în Orientările politice 2019-2024 ale Comisiei Europene.

            Decalajul tehnologic

            Un raport publicat de firma de consultanță McKinsey (Addressing the European technology gap | McKinsey) avertizează că decalajul tehnologic al Europei, în comparație cu SUA sau Asia, devine o problemă mare pentru întreaga economie a blocului. Raportul avertizează: ”Chiar și pe fondul războiului din Europa, al crizei energetice și a costului vieții care a rezultat, regiunea trebuie să acorde atenție crizei tehnologice. Europa are nevoie mai mult ca oricând, având în vedere evenimentele seismice de pe propriul continent, să fie robustă. Pentru siguranța sa, regiunea trebuie să abordeze cu mai mult curaj criza competitivității, care se desfășoară în liniște de două decenii. Dacă Europa nu ajunge din urmă alte regiuni globale majore în ceea ce privește tehnologiile cheie, va fi vulnerabilă în toate sectoarele, inclusiv creștere și competitivitate – compromițând istoricul relativ robust al regiunii în materie de durabilitate și incluziune – dar și securitate și putere strategică”. Raportul McKinsey estimează că o valoare adăugată între 2 și 4 trilioane (mii de miliare) de euro pe an ar putea fi în joc până în 2040 – valoare care ar putea genera salarii, locuri de muncă, investiții și creștere economică în beneficiul mai larg al societății.

            Slăbiciunea Europei în domeniul tehnologiei este sursa unei provocări mari și în creștere. Statisticile arată că performanța corporativă a Europei este dezamăgitoare în ansamblu. Pentru a înțelege diferențele de performanță corporativă, raportul folosește Instrumentul McKinsey de Performanță și Analiză Corporativă (CPAT) pentru examinarea unui eșantion de peste 2.000 de companii din SUA și Europa cu venituri de peste 1 miliard dolari. Între 2014 și 2019, marile companii europene au fost cu 20% mai puțin profitabile în ceea ce privește rentabilitatea capitalului investit, au crescut veniturile cu 40% mai lent, au investit cu 8% mai puțin cheltuieli de capital în raport cu stocul de capital investit și au cheltuit cu 40% mai puțin pe cercetare și dezvoltare decât companiile de peste ocean. Cele mai multe diferențe sunt observabile în industriile care creează tehnologie, în special tehnologia informației și comunicăii și tehnologie farmaceutică. Împreună, aceste sectoare reprezintă 90% din decalajul care se referă la rentabilitatea capitalului investit, 80% din decalajul privind investițiile, 60% din decalajul de creștere și 75% din decalajul de cercetare și dezvoltare.

            Din 10 tehnologii pe care se bazează prosperitatea, UE este lider doar la două

            Lipsa de anvergură a Europei în tehnologiile transversale pune în pericol poziția sa în aproape toate sectoarele, inclusiv în zone în care a fost multă vreme lider, precum autovehicule sau bunurile de lux. Faptul că Europa nu a ținut pasul cu Statele Unite în primul val tehnologic centrat pe internet și software înseamnă acum că Europa se află într-o poziție slăbită în tehnologiile transversale în toate sectoarele.

            Analiza McKinsey trece în revistă zece tehnologii transversale pe care se bazează performanța și prosperitatea viitoare a Europei. Europa conduce doar la două din cele zece. Iată doar câteva exemple: a) în calculul cuantic, jumătate din primele zece companii tehnologice majore care investesc în această tehnologie transversală sunt în Statele Unite, 40% în China și nici una în UE; b) în domeniul 5G, un element cheie al viitorului conectivității, China captează aproape 60% din finanțarea externă, Statele Unite 27% și Europa doar 11%; c) în Inteligență Artificială, Statele Unite au realizat 40% prin finanțare externă în perioada 2015-2020, Europa – 12 %, iar Asia (inclusiv China) – 32 %; d) în biotehnologie, Europa are o bază științifică puternică și un bazin robust de talente și a demonstrat în Timpul pandemiei Covid-19 că poate inova. Cu toate acestea, investițiile în biotehnologie nu sunt cele mai înalte în statele europene: în perioada 2018-2020, Statele Unite au cheltuit 260 de miliarde de dolari pentru investiții în biotehnologie, Europa – 42 de miliarde de dolari și China – 19 miliarde de dolari.

            Pentru a ajuta competivitatea firmelor europene, raportul McKimsey consideră că Europa ar putea reevalua următoarele inițiative de politică și de reglementare: 1. fragmentarea pieței și cum se reflectă aceasta la scară economică; 2. lipsa ecosistemelor tehnologice consacrate; 3. finanțarea cu capital de risc mai puțin dezvoltată; 4. mediul de reglementare care ar putea sprijini mai mult perturbările și inovarea. Aceste inițiative ar putea face parte dintr-un pachet integrat care să schimbe regulile jocului pentru firmele europene: să le permită să se dezvolte, să atragă finanțare extinsă, să opereze cu o viteză mai mare și cu grade mai mari de libertate. Multe au fost subiecte de dezbateri de lungă durată și vin cu compromisuri majore, totuși acest diagnostic sugerează revizuirea poziției actuale cu privire la acestea.

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*