default-logo

CAZ UNIC ÎN ISTORIA NEAMULUI / CUNUNIE CU 142 DE MIRI

În anul 1936, preotul Gheorghe Cotoșman (1904-1977), unul din cei mai cunoscuți istorici ai Bisericii bănățene, a publicat lucrarea Dușmanul Banatului – concubinajul, reeditată la editura Eurostampa, Timișoara, 2017 (144 p.).

Preot tânăr, paroh în Jimbolia, doctorand în teologie, Gheorghe Cotoșman analizează, în cartea sa, fenomenul îngrijorător al concubinajului, pe care îl denumește, în urma cercetărilor efectuate și a informațiilor cuprinse în matricolele bisericești, „plaga  Banatului”.

„Obsedați de gândul îmbogățirii, al confortului și al traiului bun – scrie preotul Cotoșman – mulți se retrag în carapacea egoismului lor, trăiesc numai pentru ei singuri și nu vor să aibă copii […]. Viitorul și fericirea unui neam sunt copiii și cu cât un neam are mai mulți copii, crescuți în duhul Evangheliei lui Hristos, cu atât va fi mai fericit, va trăi mai mult și numele lui nu va fi șters din cartea popoarelor și a vieții”, conchide preotul paroh al Jimboliei.

Cercetarea riguroasă efectuată de preotul Gheorghe Cotoșman în câteva parohii din câmpia bănățeană a scos în evidență faptul că, „între cauzele de ordin moral provocatoare de sterilitate și mortalitate în Banat trebuie să numărăm în primul rând concubinajul, adică traiul nelegiuit între un bărbat și o femeie […]. Ei (concubinii n.n.) introduc în corpul sănătos al națiunii germenele disoluției și al dezagregării, prin simplul fapt că țelul lor se circumscrie la satisfacerea poftelor bestiale”. Urmare acestei stări de fapt, Banatul riscă să devină „peste 100-150 de ani un vast și sinistru cimitir românesc”, avertiza preotul Gheorghe Cotoșman.

Pentru a evita o asemenea situație catastrofală, preoții din Banat s-au mobilizat și „au început să combată tot mai puternic concubinajul, cât și divorțurile, militând pentru „restaurarea familiei în drepturile ei sacrosante”.

Lucrarea pastorală a preoților bănățeni de eradicare a concubinajului: prot. dr. Ștefan Cioroianu din Comloșu Mare, participant la Marea Unire de la 1 decembrie 1918 și autor al unor lucrări teologice de prestigiu, a preoților Vasile Medrea, Sever Sebeșan și Gheorghe Cotoșman din Jimbolia s-a bucurat de sprijinul unor reprezentanți ai autorităților vremii, precum: notarul I. Moldovan și primarul Romulus Stanciu din Comloșu Mare, primpretorul Al. Movilă și prefectul Dimitrie Nistor, avocat și preot ortodox.

Eforturile conjugate ale acestor vrednici înaintași în direcția combaterii concubinajului au fost încununate de impresionanta manifestare bisericească organizată la data de 9 februarie 1935, în parohia Comloșu Mare, unicat pe plan național și internațional, când au fost cununate 71 de perechi, adică 142 de miri.

„Ceea ce s-a întâmplat la Comloșul – Bănățean, județul Timiș-Torontal, în ziua de 9 februarie c. (curent n.n.), este o scânteiere de lumină la razele căreia vreau să împletesc câteva din gândurile ce frământă „de o vreme încoace, pe toți cei ce au la inima lor viitorul acestui Neam, în speță a Românismului din Banat”, scrie preotul Gheorghe Cotoșman.

„La Comloș – continuă el – s-a sfințit casa sufletească a 71 de perechi, de Români ortodocși, trăite în nelegiuire […]. Cum au putut fi înduplecați moșnegi de 75-80 de ani, veterani îmbătrâniți în nelegiuire, să se cunune la biserică alături de tineri de 23 de ani …, tata alături de fiu și mama alături de fiică, poate chiar moșul (bunicul n.n.) și nepotul?”, se întreabă, pe bună dreptate, autorul.

Taina Cununiei a fost oficiată simultan pentru cele 71 de perechi, nașul tuturor fiind preotul, avocatul și prefectul Dimitrie Nistor, împreună cu soția sa, în prezența sutelor de credincioși din localitate și din parohiile limitrofe.

Din fotografiile realizate se vede clar că „perechile de miri (femeile având rochii sau baticuri de culoare albă) erau așezate pe câteva rânduri, iar preoții au trecut pe la fiecare pereche și au așezat cununiile pe capul lor.

Această importantă și emoționantă manifestare a fost însoțită de cuvântările protopopului dr. Ștefan Cioroianu, a primpretorului Al. Movilă și a prefectului-naș, preotul și avocatul Dimitrie Nistor.

Frumusețea acestui moment unic din viața Bisericii Bănățene a fost sporită de festivalul cultural-artistic organizat de tinerii creștini ortodocși din Comloșu-Mare întru cinstirea consătenilor, tineri și vârstnici, primitori ai Tainei Cununiei.

La finalul acestor puține rânduri, întrebările care ne vin în minte sunt dacă nu cumva societatea în care viețuim se aseamănă cu cea a anilor `30? Nu cumva „plaga concubinajului” dăinuie și în zilele noastre? Ceea ce constatăm, cu îngrijorare, este faptul că natalitatea scade de la un an la altul, că localitățile din mediul rural – sate, comune și orașe mici – se confruntă cu fenomenul acut al depopulării, că numărul tinerilor care își oficializează relația, civil și religios, este tot mai mic, în timp ce numărul divorțurilor este în continuă creștere.

Prin urmare, momentul istoric din data de 9 februarie 1935 ne îndeamnă la reflecție și ne determină, din nou, să ne întrebăm: dacă atunci a fost posibil, acum de ce nu ar fi?

Să învățăm, așadar, din pilda preoților, a credincioșilor și a autorităților de acum 85 de ani, dacă ne dorim, cu adevărat, ca Banatul și țara noastră să nu devină un „sinistru cimitir românesc”, cum scria preotul dr. Gheorghe Cotoșman.

 

                                                                                Preot dr. Ionel Popescu / UZPR

 

Despre autor

Lasă un răspuns

*