default-logo

Publicații științifice românești din Banatul sârbesc. „Lumina”. Revistă de literatură, artă și cultură  transfrontalieră

Un rol foarte important, decisiv chiar, în promovarea literaturii de limbă română din Serbia l-a avut revista LUMINA, înființată în 1947 de marele poet sâtb de origine română Vasko Popa (29 iunie 1922, Grebenat, Banatul de Sud, Južnobanatskiupravniokrug, Serbia – 5 ianuarie 1991, Belgrad). La această publicație au colaborat – în condițiile multietnicismului, plurilingvismului și multiculturalismului – mai toți scriitorii din Serbia, atât cei din generațiile interbelice cât și cei din noile generații afirmate după război, în special scriitori sârbi de limbă română din Provincia Autonomă Voivodina, precum și scriitori români nu numai din spațiul Banatului istoric.

Este vorba, așadar, de „un fenomen cultural de excepție” în cadrul literaturilor balcanice, ale cărui ipostaze și deveniri valorice „în circuitul european” sunt relevate de criticul literar universitar Virginia Popovici, profesor la Facultatea de Filosofie din Novi Sad, care semnează postfața „Literatura română din Serbia, fenomen cultural de excepție” (pp. 233-244), la cartea dlui Florian Copcea, „O istorie a liricii românești din Serbia”(Editura Academiei Române, București – Casa de Presă și Editură „Libertatea”, Pančevo, 2018, 248 p.), beneficiind de un cuvânt înainte semnat de acad. Mihai Cimpoi,„Argumente pentru o istorie necesară și utilă”.

Dl Florian Copcea se înscrie, cu această „istorie a liricii românești din Serbia”, într-un demers istorico-literar care, de la Radu Flora („Literatura română din Voivodina. Panorama unui sfert de veac, 1946-1970”, 1977) până la autori din zilele noastre (Ioan Baba, Ștefan N. Popa, Costa Roșu, Vasa Barbu, Boris & Daniela Crăciun, Dan Mariana, Catinca Agache, Carmen Dărăbuș, Brândușa Juică, Virginia Popovici ș.a.) s-au dovedit buni descriptori și analiști ai fenomenului literar din Banatul sârbesc.

Este vorba de o pleiadă de critici, istorici literari și gazetari care, deși vin din generații diferite, s-au aplecat cu atenția cuvenită asupra valorizării literaturii create de românii din Serbia, evocând fenomenul atât în evoluția lui periodică și specifică, din interbelic până în contemporaneitate, cât și în raport cu direcțiile evoluției literaturii din țara-mamă, într-un context mai larg, european.

Numai astfel literatura română din spațiul ex-iugoslav poate fi valorificată la adevărata ei specificitate și diferențiere, având acest statut de cultură transfrontalieră, care, dincolo de istoria și condițiile unei evoluții proprii, vine să completeze marele Tablou de valori al culturii și literaturii române, în sensul modernului concept de Géographielitteraire, temă de tradiție în sociologia occidentală, îndeosebi cea franceză: Robert Éscarpit (Sociologie de la littérature, Paris, PUF, 1964), André Ferré (Géographie littéraire, 1946), Lionel Dupuy (L’imaginaire géographique: essai de géographie littéraire, Puppa, 2019).

Sinteză utilă și destul de clarificatoare în prezentarea punctuală a desfășurărilor literare, în sensul ajungerii la conștiința de sine a unui gen literar cu vădite antene imanentiste și onto-gnoseologice, „O istorie a liricii românești din Serbia” intră în bibliografia de referință atât prin efortul sistematizator aproape exhaustiv, cât și prin echilibrul unor temeinice judecăți de valoare. Cartea contribuie totodată și la cunoașterea mai largă a poeziei de expresie română care s-a scris și se scrie azi în Serbia vecină, Voivodina fiind un alodiu de indimenticabile valori literare.

*

Revista „Lumina”, inițiată în 1947 de Vasko Popa (1922-1991), va fi condusă cu deosebită abnegație și mare talent gazetăresc de poetul, traducătorul, eseistul, documentaristul și editorul IOAN BABA, începând din 1995. L-am cunoscut pe vrednicul poet la ediția din iunie 2020 a Festivalului Internațional de Literatură „Mihai Eminescu” de la Drobeta Turnu-Severin, oferindu-i cu acest prilej recenta mea carte „MIHAI EMINESCU – DICȚIONAR ESENȚIAL: Oamenii din viața lui” (Tipo Moldova, 2019), care l-a surprins plăcut. Iată ce consemna, apoi, dl Ioan Baba în ziarul „Lumina” din Pancevo(numărul 19 din 9 mai 2020), rezumând sumarul bogat al numărului din LUMINA, Anul LXXIII, Nr. 1-3 (622-624):

„Noul dicționar monografic face parte din profundele scrieri capitale ale exegetului de la Târgu-Jiu,ZenovieCârlugea, și este la fel de esențial și monumental ca și cele publicate în prealabil – „Lucian Blaga. Oameni din viața lui”, respectiv „Tudor Arghezi. Oameni din viața lui”.Pentru că această carte are 752 de pagini, vom aminti alfabetic doar câteva nume cu mențiunea că autorul redă și date noi, mai puțin cunoscute despre relația unora cu Mihai Eminescu, precum: V. Alecsandri, Tudor Arghezi, Samson Bodnărescu, Ion. C. Brătianu, I.L. Caragiale, Carol I, Vasile Conta, Ion Creangă, A.I. Cuza, Elisabeta, regina României / Carmen Sylva, Al. Grama, B.P. Hașdeu, N. Iorga, Mihail Kogălniceanu, Mite Kremnitz, Al. Macedonski, Titu Maiorescu, Veronica Micle, Cleopatra Poenaru, Ciprian Porumbescu, Aron Pumnul, Ioan Slavici, Iosif Vulcan, A.D. Xenopol…[…]

La „Prezentări, semnale, lecturi”, citim textul semnat de acad. Mihai Cimpoi „Ultimul deceniu de viață a lui Eminescu într-o nouă viziune”, despre cartea lui Dumitru Copilu-Copillin „Eminescu în ultimul deceniu de viață”. ZenovieCârlugea ține în centrul atenției culegerea multilingvă (selecție și tălmăciri din creația a 40 de poeți, realizată de Ioan Baba și Ivo Muncian) „Punte spirituală nouă” dintre două Capitale Culturale Europene, Novi Sad și Timișoara, carte apărută la Societatea Scriitorilor din Novi Sad. În aceeași ordine de idei transfrontaliere, dar și în preajma aniversării a 75 de ani de existență a Casei de Presă și Editură „Libertatea”, se înscrie și antologia bilingvă „Lirica româno-sârbă” în care întâlnim 53 de poeți din Serbia și România, selectați de Nicu Cobanu și SlavomirGvozdenović. Marina Ancaițan a realizat cu antologatorii dialogul „Antologia – ca patrie a două limbi”. (Ioan BABA, „Libertatea”, Pancevo, nr. 19/2020).

            Deși în ultimul an de existență al revistei „Lumina” avem informații că ar exista unele disfuncțiuni pe linie instituțional-editorială (de aceea avem la îndemână doar numărul pe care îl postăm), ne exprimăm convingerea că, după mai bine de 25 de ani de păstorire cu sârg și indimenticabile merite (începând din 1995), scriitorul IOAN BABA este arhitectul cel mai potrivit și cel mai îndreptățit să ducă mai departe destinele acestei reviste-fanion de cultură, literatură și spiritualitate transfrontalieră, îndeobște recunoscută nu numai în cultura română.

Zenovie CÂRLUGEA

Tg.-Jiu, 3 ianuarie 2022

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*