◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

De ce nu avem un mesaj al președintelui Klaus Iohannis la Ziua Tratatului de la Trianon?

Astăzi, 4 iunie, celebrăm Ziua Tratatului de la Trianon. Tratat semnat, la 4 iunie 1920, de către Puterile Aliate, învingătoare în Primul Război Mondial (între care și România) și Ungaria, stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în această primă conflagrație mondială, prin care se consfințea, juridic, revenirea Transilvaniei la Patria Mumă, România, prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, act de importanță istorică, recunoscut astfel la nivel internațional. Totodată, Tratatul a confirmat drepturile românilor care constituiau majoritatea populației din această provincie istorică a României. Am menționat, în mod expres, faptul că astăzi celebrăm Ziua Tratatului de la Trianon, respectând sensul acestui termen, adică sărbătorirea evenimentului și omagierea celor care, cu mult curaj și cu înțelepciune, au contribuit la aceasta mare izbândă politică și diplomatică.
Tocmai de aceea, am așteptat cu interes mesajele pe care Președintele României, Primul Ministru și alți înalți demnitari a statului de drept ar fi trebuit să le transmită, așa după cum așteptăm și să aflăm ce manifestări omagiale au fost organizate, cu acest prilej, în țară și în străinătate. De altfel, nu cu multă vreme în urmă, senatorul Titus Corlățean – inițiator, alături de Șerban Nicolae, al Legii 256/2020, prin care ziua de 4 iunie a fost declarată Ziua Tratatului de la Trianon – a cerut Guvernului să facă publice manifestările ce vor fi organizate cu acest prilej, în țară și peste hotare. Solicitare căreia nu știu dacă i s-a dat răspuns, așa că nu ne rămâne decât să așteptăm vești pe canalele de informații dacă și ce acțiuni au avut loc.
Cu totul altfel stau, însă, lucrurile atunci când ne referim la mesajul pe care ne-am fi așteptat să îl transmită, în primul rând, președintele României, Klaus Iohannis. Numai că, până la această oră, nu există un asemenea mesaj, iar chiar dacă, de acum înainte, ar fi difuzat, nu cred că va mai avea efectul emoțional așteptat. Desigur, explicații se pot găsi. Prima dintre ele ar consta în împrejurarea că, astăzi, președintele Klaus Iohannis se află în Germania, unde a fost invitat pentru a i se înmâna Premiul Carol al IV-lea pentru anul 2020. Premiu care i-a fost decernat de către Asociația Germanilor Sudeți, în semn de „recunoaștere a meritelor sale în ceea ce privește înțelegerea și cooperarea dintre popoarele și țările Europei Centrale”. În plus, astăzi, 4 iunie, este Ziua Germanilor Sudeți, așa că este foarte posibil că președintele Klaus Iohannis a ales să se concentreze pe un mesaj dedicat sărbătoriților și gazdelor sale. Foarte adevărat, dar astăzi este și Ziua Tratatului de la Trianon! Zi în care lipsește un mesaj omagial al domnului Klaus Iohannis, președintele tuturor românilor, iar invocarea motivului că domnia sa este plecat din țară nu rezistă și nu convinge.
Derulând retrospectiv firul evenimentelor, nu putem să nu ne amintim faptul că, deși Legea 256 a fost votată, cu largă majoritate, în Parlamentul României în ziua de 13 mai 2020, ea fost promulgată abia în luna noiembrie, fiind publicată în Monitorul Oficial din 18 noiembrie. Și asta după ce președintele Klaus Iohannis a cerut rediscutarea ei – și chiar a atacat-o la Curtea Constituțională! – făcând niște observații mai degrabă de formă decât de conținut. Încrâncenare care i-a făcut pe mulți oameni de bună credință să se întrebe dacă nu există o contradicție în termeni între refuzul repetat al președintelui Klaus Iohannis de a promulga legea care reprezintă o simbolistică esențială pentru identitatea națională și pentru Statul Român și sloganul „dragi români”, la care domnia sa recurge în anumite ocazii?
Știm foarte bine că această lege și, de fapt, însuși Tratatul de la Trianon provoacă multă ură ideologilor și strategilor revizionismului din Ungaria vecină, partenera noastră în marea familie a Europei Unite. Dar, dacă mă gândesc mai bine, îmi amintesc cum că, în octombrie 2021, aflat tot în Germania, de data aceasta la Aachen, unde i s-a înmânat Premiul Carol cel Mare, președintele Klaus Iohannis a fost întrebat cu subiect și predicat despre motivele pentru care revizioniștii din Ungaria hulesc cu atâta înverșunare Tratatul de la Trianon. Întrebare la care domnia sa a răspuns așa: „Și pe mine mă enervează afirmațiile despre Trianon”. (…) Eu sunt președintele statului, eu sunt din Transilvania, noi am decis prin vot popular, adică noi ca popor, să aderăm la România, nu am furat nimic de la nimeni”. Afirmații foarte corecte, pe care, însă, era nevoie ca domnul președinte să le susțină prin detalierea prevederilor Tratatului de la Trianon. Trebuia, dar nu a făcut-o, foarte probabil ca nu se enerveze mai rău. Să nu se enerveze sau, mai rău, să nu enerveze?…
Să fi fost, oare, tot acesta și motivul pentru care, de sus, de la Palatul Cotroceni, nu s-a suflat o vorbuliță atunci când proaspăt instalata în funcția de președinte al Ungariei Katalin Novak a efectuat o vizită neoficială, dar foarte politică și, în primul rând, de rea credință și extrem de provocatoare în țara noastră? De la tăcerea prezidențială molipsindu-se și premierul și, pe undeva, și ministrul de Externe.
Comentând situația astfel creată, Adrian Năstase, primul ministru în al cărui mandat țara noastră a purtat și a finalizat cu succes negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană, fin cunoscător al moravurilor și al năravurilor din spatele ușilor închise, formulează o ipoteză deloc lipsită de temei. Citez: „Îmi este foarte clar că Președintele României (Klaus Iohannis, n.n.), în condițiile în care urmărește un post internațional în perioada următoare, nu vrea să facă valuri pe astfel de teme”. Ipoteză care trebuie luată în considerație dacă ne gândim că temperamentul său conflictogen, pofta de a face scandal din te miri ce s-ar fi aflat printre cauzele pentru care predecesorul său, Traian Băsescu, pe care unii îl vedeau pe cai mari la NATO, a rămas în afara jocurilor de interese al decidenților. Dobândind (premiu de consolare?) un mandat de europarlamentar.
Cât privește încercările, mai vechi sau mai noi, de a pune semnul egalității între „a face valuri” și replica fermă, solid argumentată, dată celor care dovedesc lipsă de respect față de noi, ca popor și ca istorie, pentru a justifica, de această dată, lipsa unui mesaj omagial al președintelui României pentru Ziua Tratatului de la Trianon, trebuie să spun că aici nu este vorba decât de o „tristă scuză, slabă scuză”, vorba înaintașilor. Și asta pentru că provocările revizioniștilor ungari, ura lor oarbă, încărcată de resentimente și de ambiții revanșarde față de Tratatul de la Trianon sunt și rămân într-o ireconciliabilă opoziție cu dezideratul ,,încurajării unei ordini juste a popoarelor și a statelor din Europa Centrală”. Deziderat pe care și l-a asumat, programatic, Asociația Germanilor Sudeți, care, astăzi, îi înmânează Premiul său pentru anul 2020 președintelui Klaus Iohannis.

Șerban CIONOFF

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *