◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Din puţul fără fund, cu telecomandă  

Emisiunile trece, perlele rămâne 

 Corul au dirijor • Șut perfect pe lângă poartă • Bale curistul • Fiecare vin cu scrisori • Penaltiul și roșul rămâne • Cocoloșita neînvinsă CFR Cluj pierde cu Dudelange • Presa scrisă și cea online • Fuego avea osutădoisprezece kilograme

  • Corul sclavilor au un dirijor nou.” (Mihai Gâdea, Antena 3, 10 septembrie 2018)

Corul „are” dirijor, chiar dacă e format din sute sau mii de artiști. Asta e regula după care funcționează substantivele la singular care au sens de mulțime: cer predicatul tot la singular. Altceva era dacă se spunea „coriștii au dirijor”, acolo mergea pluralul verbului. Avea dreptate, parțial, cine spunea că „muzica sunt mai greu ca gramatica”.

  • „Bale a lovit perfect cu ristul, pe lângă poartă.” (Real Madrid – AS Roma 3-0, Digi Sport 1 TV, 12 septembrie 2018)

Dacă trăgea perfect, galezul marca sau măcar nimerea poarta. Cum să tragi perfect, dar pe lângă țintă? Oare cum ar fi catalogat comentatorul șutul respectiv dacă ar fi fost gol? Dumnezeiesc? Supranatural? Ce poate fi mai bun decât perfecțiunea? În al doilea rând, remarcăm rostirea prea apăsată și legată a celor două cuvinte care ajung să formeze unul singur, „curistul”. Nu sună chiar bine, spuse legat. Trebuie articulat mai bine, mai lent, mai rar, în asemenea situații, când e pericol de ligamente care amintesc de unele minorități sexuale.

  • „Suntem în sezonul scrisorilor pierdute, scrisorilor de dragoste. Fiecare vin cu scrisori.” (Cătălin Rădulescu, Antena 3, 14 septembrie 2018)

Corect era „fiecare vine”, chiar dacă ideea era de consecuție a acțiunii, de mai mulți care vin cu scrisori, adică delațiuni.

  • Penaltiul și roșul rămâne la Andrei Chivulete.” (Valentin Moraru, Digi Sport 1 TV, 15 septembrie 2018)

Chiar dacă e vorba de doar două chestiuni, lovitura de pedeapsă și cartonașul roșu, aflate la latitudinea arbitrului Chivulete, corect ar fi fost pluralul „rămân”. Dacă vorbeam slava veche, aveam singular, dual și plural (de la trei în sus). Dar vorbim (cică) românește, unde, teoretic, avem singularul și pluralul. Pentru unii care „vorbește” prostii la TV, există doar singularul.

  • Au mai rămas ceva reminiscențe la CFR din mandatul lui Dan Petrescu.” (CFR Cluj – FCSB 1-1, Digi Sport 1 TV, 16 septembrie 2018)

Reminiscențele reprezintă ceva care „a rămas”, rămășițe, deci avem un pleonasm clar ca „iarba gazonului”.

  • „Înfrângerea cu Viitorul a pus capăt unei serii de 20 de meciuri fără înfrângere acasă pentru CFR.” (CFR Cluj – FCSB 1-1, Digi Sport 1 TV, 16 septembrie 2018)

Dar penibila înfrângere a clujenilor (campionii României!) din cupele europene, din zilele anterioare meciului cu FCSB, în fața luxemburghezilor de la Dudelange, ce e? Victorie? E vorba de necunoaștere? Noi credem că e vorba de servilismul unor comentatori față de oficina clujeană de nuanță iredentistă, ascunsă sub o echipă de fotbal, care are mulți bani budapestani și multe interese comune cu grupul Digi. Altfel, cum se explică marea cocoloșire mediatică a acestei echipe care rupe și bate tot în campionatul intern, până tot iese campioană, iar când se duce în Europa și dă de câte o „echipuță” de amatori, pierde jalnic ambele meciuri?

  • „Conceicao a spus că nu a citit articolele din presa scrisă și cea online.” (CFR Cluj – FCSB 1-1, Digi Sport 1 TV, 16 septembrie 2018)

Ce să înțelegem din această expresie? Că presa online este făcută doar din poze și sunet? Corect ar fi fost așa: „presa tipărită și presa online”, fiindcă „presă scrisă” este, într-o mai mare sau mică măsură, tot ce e tipărit pe hârtie și tot ce e postat în publicațiile de pe internet. Prost scrisă, de multe ori, dar scrisă!

  • „Aveam osutădoisprezece kilograme.” (Paul Surugiu Fuego, Antena 1, 19 septembrie 2018)

Adjectivul provenit din numeral trebuia acordat cu substantivul pe care îl determină. Mai exact, solistul trebuia să spună „osutădouăsprezece kilograme”, pentru că, la plural, substantivul de genul neutru, „kilogram”, are formă de feminin: un kilogram, două kilograme (nu „doi” kilograme). Un caz tipic de gen incert.

Andrei Păunescu

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *