◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Demografia statelor europene, în continuă schimbare

Populațiile țărilor din Europa se schimbă, unele crescând, în timp ce altele scad. De asemenea, populațiile îmbătrânesc, ceea ce înseamnă că UE trebuie să reacționeze la schimbarea demografică.

UE a înregistrat o scădere a populației în ultimii doi ani, în principal din cauza sutelor de mii de decese cauzate de pandemia de Covid-19. Cele mai recente date de la biroul de statistică al UE Eurostat arată că populația UE era de 446,8 milioane la 1 ianuarie 2022, cu 172.000 mai puțin decât în anul precedent. Această tendință se datorează faptului că, în 2020 și 2021 cei doi ani marcați de pandemie, au fost mai multe decese decât nașteri, iar schimbarea naturală negativă a fost mai semnificativă decât migrația netă pozitivă.

Dar există diferențe majore între țări. De exemplu, în termeni numerici, Italia este țara în care populația a scăzut cel mai mult, în timp ce Franța a înregistrat cea mai mare creștere.

În 2021, au fost aproape 4,1 milioane de nașteri și 5,3 milioane de decese în UE, astfel încât schimbarea naturală a fost negativă cu 1,2 milioane. Migrația netă – numărul de persoane care sosesc în UE minus cei care pleacă, -a fost de 1,1 milioane, nu suficientă pentru a compensa.

O creștere a populației a fost însă înregistrată în 17 țări. Nouă (Belgia, Danemarca, Irlanda, Franța, Cipru, Luxemburg, Malta, Țările de Jos și Suedia) au avut atât o creștere naturală, cât și o migrație netă pozitivă.

În opt țări UE (Republica Cehă, Germania, Estonia, Spania, Lituania, Austria, Portugalia și Finlanda), populația a crescut datorită migrației nete pozitive, în timp ce schimbarea naturală a fost negativă.

Cea mai mare creștere în termeni absoluți a fost în Franța (+185.900). Cea mai mare creștere naturală a fost în Irlanda, în timp ce cea mai mare rată de creștere în raport cu populația existentă a fost înregistrată în Luxemburg, Irlanda, Cipru și Malta.

În total, 22 de state membre ale UE au avut o migrație netă pozitivă, în fruntea listei fiind Luxemburg (13,2 la 1 000 de persoane), Lituania (12,4) și Portugalia (9,6).

Pe de altă parte, 18 țări UE au avut rate negative de schimbare naturală, decesele depășind numărul nașterilor în 2021. Zece dintre acestea au înregistrat o scădere a populației. În Bulgaria, Italia, Ungaria, Polonia și Slovenia, populația a scăzut din cauza unei schimbări naturale negative, în timp ce migrația netă a fost ușor pozitivă. În Croația, Grecia, Letonia, România și Slovacia, scăderea a fost atât prin schimbări naturale negative, cât și prin migrație netă negativă.

Cea mai semnificativă schimbare naturală negativă a fost în Bulgaria, urmată de Letonia (-9,1), Lituania (-8,7) și România (-8,2). Pe o bază proporțională, Croația și Bulgaria au înregistrat cea mai mare scădere a populației (-33,1 la 1.000 de persoane).

Cum reacţionează UE la schimbările demografice? Potrivit thelocal.com, schimbarea naturală a fost pozitivă până în 2011 și a devenit negativă în 2012, când migrația netă a devenit factorul cheie pentru creșterea populației. Cu toate acestea, în 2020 și 2021, acest lucru nu a mai compensat schimbările naturale și a condus la un declin. Pe parcurs, arată Eurostat, este de așteptat ca schimbarea naturală negativă să continue, având în vedere îmbătrânirea populației, dacă rata fertilității (numărul total de copii născuți de fiecare femeie) rămâne scăzută.

Acest lucru ridică întrebări pentru viitorul pieței muncii și al serviciilor de securitate socială, cum ar fi pensiile și asistența medicală.

Comisia Europeană estimează că până în 2070, 30,3% din populația UE va avea 65 de ani sau peste, comparativ cu 20,3% în 2019, iar 13,2% se estimează că va avea 80 de ani sau mai mult, comparativ cu 5,8% în 2019. Numărul persoanelor care au nevoie de îngrijire pe termen lung este de așteptat să crească de la 19,5 milioane în 2016 la 23,6 milioane în 2030 și 30,5 milioane în 2050.

Printre măsurile din discuție, în 2021, Comisia a lansat o dezbatere privind îmbătrânirea societății europene, sugerând pași pentru o participare mai mare pe piața muncii, inclusiv mai multă egalitate între femei și bărbați și o perioadă mai lungă la muncă. Ulterior, Comisia a propus măsuri pentru a face Europa mai atractivă pentru lucrătorii străini, inclusiv simplificarea regulilor pentru resortisanții din afara UE care locuiesc pe termen lung în UE. Acestea vor trebui aprobate de Parlamentul European și de Consiliul UE. În al patrulea trimestru al acestui an, Comisia intenționează, de asemenea, să prezinte o comunicare privind abordarea „exodului de creiere” și să atenueze provocările asociate cu scăderea populației în regiunile cu rate scăzute ale natalității și emigrație netă ridicată. (redacția UZPR)

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *