default-logo

Norvegia, o țară mereu în schimbare

Amplificarea arctică

                O nouă cercetare finlandezo-norvegiană, publicată pe 11 august 2022 arată că încălzirea globală arctică are loc de aproape patru ori mai repede decât pe întregul glob, fenomen numit de cercetători amplificare arctică (vezi site-ul New research shows Arctic warming nearly 4 times as fast as entire globe | AccuWeather, postat pe 11 august 2022): „Arătăm că în perioada 1979-2021, Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât globul terestru și prezentăm dovezi că modelele climatice arată că acest raport de amplificare arctic este de patru ori mai mare decât în trecut”, au scris cercetătorii.

Oamenii de știință din studiu au spus că cercetările lor avertizează că încălzirea arctică este de două ori mai rapidă decât rata încălzirii globale conform observațiilor climatice din ultimii 43 de ani – din anul 1979 – de la începutul observațiilor prin satelit. Rezultatele noastre indică faptul că încălzirea arctică este fie un eveniment extrem de improbabil, fie modelele climatice tind să subestimeze în mod sistematic amplificarea acestui fenomen. Este un mediu cu adevărat vulnerabil în Arctica și, văzând aceste cifre, este îngrijorător”, a declarat Antti Lipponen, cercetător la Institutul Meteorologic Finlandez care a contribuit la studiul comun, realizat de cercetători științifici de la Institutul de Meteorologie Finlandeză, Centrul CICERO pentru Cercetarea Internațională a Climei din Oslo (Norvegia) și Departamentul de Fizică Aplicată de la Universitatea din Finlanda de Est.

„În perioada 1979-2021, porțiuni majore ale Oceanului Arctic s-au încălzit de cel puțin patru ori mai repede decât media globală”, se arată în studiu. „Valorile extreme ale încălzirii apar în zonele maritime de lângă Novaia Zemlya, care s-au încălzit de șapte ori mai repede decât media globală…”. Studiul norvegiano-finlandez a arătat că ratele ridicate de încălzire sunt în concordanță cu alte cercetări recente. Motivul principal pentru valorile ridicate ale amplificării arctice este reducerea stratului de gheață din sezonul rece, care a fost cel mai pronunțată în Marea Bering.

Atac armat

Situația

            Două persoane au fost ucise şi 14 au fost rănite în urma unor împuşcături petrecute în noaptea de 24 spre 25 iunie 2022, în centrul capitalei Oslo, noapte care a precedat parada anuală a comunităţii LGBT, Pride Parade (vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/doi-morti-si-14-raniti-in-urma-unor-impuscaturi-in-centrul-capitalei-oslo_2444110.html, postat pe 24 iunie 2022): “A fost confirmată moartea a două persoane în urma împuşcăturilor, sunt mai mulţi răniţi grav”. Un suspect a fost arestat şi au fost recuperate două arme, a declarat poliţia. Împuşcăturile s-au produs în jurul orei locale 01:00 (23:00GMT) în trei locuri apropiate din centrul capitalei norvegiene: clubul gay London Pub, clubul de jazz Herr Nilsen şi un punct de vânzare pentru mâncare la pachet, nu a fost imediat clar care a fost motivul atacului: „În total, 14 persoane au primit îngrijiri din partea personalului sanitar, trei persoane fiind grav rănite”, a declarat şeful operaţiunilor poliţiei, Tore Barstad. „Totul indică acum că a fost o singură persoană care a comis această faptă”…

Am văzut un om venind cu o geantă, a luat o armă şi a început să tragă”, a declarat Olav Roenneberg, jurnalist NRK, care se afla la faţa locului în momentul în care au avut loc împuşcăturile. Apoi, Spitalul din Ullevaal a primit şase răniţi, elicopterele au survolat centrul capitalei în Timp ce sirenele ambulanţelor şi ale maşinilor Poliţiei s-au auzit în întreg oraşul.

Vinovatul

                Suspectul reținut după atacul de lângă un club gay din Oslo este un islamist radicalizat cu istoric de boli mintale, radicalizat, a declarat pe 25 iunie 2022, serviciul de informații PST al Norvegiei, care l-a reținut pe suspect (Vezi site-ul https://www.stiripesurse.ro/detalii-de-ultima-ora-despre-atacul-de-langa-un-club-gay-din-oslo-cine-este-individul-care-a-ucis-doi-oameni-si-a-ranit-alte-zecide-persoane_2444530.html, postat pe 25 iunie 2022). Suspectul, al cărui nume nu a fost dezvăluit de poliție, este cunoscut de serviciile de securitate ale țării din 2015. Anchetatorii au declarat că suspectul, identificat ca fiind un cetățean norvegian în vârstă de 42 de ani, originar din Iran, a fost reținut după ce a deschis focul în trei locuri diferite din centrul orașului Oslo.

Serviciul de securitate PST a ridicat nivelul de alertă teroristă de la “moderat” la “extraordinar” – cel mai înalt nivel – după atac, ceea ce i-a determinat pe petrecăreții panicați să fugă pe străzi sau să încerce să se ascundă de atacator. Șeful interimar al PST, Roger Berg, a calificat atacul drept un “act terorist islamist extremist” și a declarat că suspectul avea “un lung istoric de violență și amenințări”, precum și probleme de sănătate mintală. El a declarat că PST a aflat de suspect pentru prima dată în 2015 și ulterior acesta se radicalizase și făcea parte dintr-o rețea islamistă nespecificată.

Avocatul Poliției, Christian Hatlo, a declarat că suspectul a fost reținut pentru suspiciune de crimă, tentativă de crimă și terorism, pe baza numărului de persoane vizate în mai multe locații. “Evaluarea noastră generală este că există motive să credem că a vrut să provoace o teamă gravă în rândul populației”, a declarat Hatlo. Premierul Jonas Gahr Stoere a declarat, la rândul său, că “împușcăturile au fost un atac crud și profund șocant asupra unor Oameni nevinovați, împușcăturile au provocat teamă și durere în comunitatea LGBTQ, suntem cu toții alături de voi”…

Atacul a avut loc în primele ore ale zilei de 25 iunie 2022, victimele fiind împușcate în interiorul și în afara London Pub, un club gay din Oslo, precum și pe străzile din jur și într-un alt bar din centrul capitalei norvegiene. Suspectul a fost reținut la câteva minute după atac, potrivit poliției. Două arme, inclusiv un pistol complet automat, au fost recuperate de la locul crimei. Două persoane au murit și peste 20 au fost rănite. Norvegia are o rată a criminalității mai mică decât multe țări occidentale, deși a avut parte de atacuri motivate de ură, inclusiv atunci când extremistul Anders Behring Breivik a ucis 77 de persoane în 2011.

          Automobilele electrice

            Norvegia este pe cale să devină prima țară din lume care renunță la automobilele cu motoare convenționale (vezi site-ul https://www.forbes.ro/prognoza-din-aprilie-2022-norvegia-nu-se-vor-mai-vinde-masini-cu-motoare-cu-combustie-interna-233467, postat pe 13 octombrie 2021): Federația Automobilistică din Norvegia analizează vânzările de automobile electrice din regatul nordic începând din 2017. Dacă atunci procentul de mașini electrice în totalul vânzărilor era de 75%, în 2021 acest procent a ajuns la 90%, iar procentul de 100% a fost atins în aprilie 2022.

Guvernul norvegian a dat anul 2025 ca termen limită pentru încetarea vânzării de mașini cu motoare diesel și pe benzină, dar disciplinații săi cetățeni au făcut posibil ca acest termen să intre în vigoare cu trei ani în avans. Statul norvegian sprijină vânzarea de automobile electrice prin eco-bonusuri consistente, dar și prin alte stimulente – de exemplu, taxele pentru parcare, dar și pentru circulația pe autostradă sau traversarea cu ferryboat-ul, care sunt reduse la jumătate.

Cel mai semnificativ avantaj este faptul că mașinile electrice sunt scutite de plata TVA – care în Norvegia este de 25%. Nu este de neglijat nici faptul că în Norvegia stațiile electrice de încărcare sunt aproape la fel de numeroase ca benzinăriile.

            Norvegia este un exportator important de petrol și gaze. Analiștii spun însă că regatul își folosește veniturile obținute din vânzarea de combustibili convenționali pentru a renunța la aceștia și a finanța electrificarea. Cu o populație de cca 5,5 milioane de locuitori, impactul demersului Norvegiei este minor pe harta mondială a poluării, dar la nivel simbolic efectul este uriaș, putând deveni un exemplu de urmat și, mai ales, o dovadă concretă a faptului că se poate.

            Cerere în creștere

            Cererea pentru modelele Tesla din clasa mijlocie a contribuit la creșterea vânzărilor de mașini electrice în Norvegia la aproape 77,5% din vânzările totale de mașini din septembrie 2021. Norvegia a devenit un lider global în procesul de trecere la vehiculele electrice și încearcă să devină prima țară care pune capăt vânzării motoarelor pe benzină și diesel până în anul 2025.

            Vehiculele electrice au reprezentat 77,5% din totalul de mașini noi vândute în septembrie, a declarat Federația Rutieră Norvegiană (OFV), în creștere față de 61,5% în septembrie 2020. Tesla Model Y, un vehicul utilitar sport compact, a fost cel mai bine vândut vehicul cu 19,8% din piața automobilelor, urmat de sedanul Model 3 al companiei, cu 12,3%. Modelul Enyaq al Skoda a ocupat poziția a treia, la distanță mare, cu o cotă de piață de 4,4%.

            Cooperarea în domeniul energetic

            Uniunea Europeană și Norvegia au convenit să-și consolideze cooperarea în domeniul energetic (vezi site-ul Norvegia va livra Uniunii Europene cantități suplimentare de gaze (descopera.ro), postat pe 27 iunie 2022): Norvegia oferă UE livrări suplimentare de gaze, a declarat ministerul norvegian al Petrolului și Energiei. „Am avut o întâlnire bună și constructivă, în cadrul căreia am convenit să cooperăm și mai strâns în domeniul energiei. Invazia Rusiei în Ucraina a făcut necesară o cooperare mai strânsă”, a declarat ministrul norvegian al Petrolului și Energiei, Terje Aasland.

            Norvegia a livrat până în august 2022 o pătrime din consumul de gaze al țărilor UE deși produce gaze „la o capacitate foarte mare”. Pe 15 septembrie 2022, Norvegia a anunțat joi că prețurile foarte mari ale gazului nu sunt în interesul său și că va colabora cu UE pentru a stabiliza piața (vezi site-ul Norvegia promite să ajute Europa să facă față crizei gazelor (cursdeguvernare.ro), postat pe 15 septembrie 2022). Norvegia – cel mai mare furnizor de gaze din Europa, are producția de gaz natuarl la capacitate maximă în încercarea de a umple golul de aprovizionare provocat de Rusia. Este așteptat ca Norvegia să producă în jur de 122 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în 2022, în creștere cu 8% față de 2021. Norvegia și UE au convenit să formeze un grup de lucru în domeniul aprovizionării cu gaze a continentului.

            Monumentul dedicat victimelor de la Utoya

          Pe 18 iunie 2022, Norvegia a inaugurat un memorial dedicat victimelor atentatelor comise în 2011 de extremistul Anders Behring Breivik: 77 de coloane de bronz reprezentând pe fiecare din persoanele ucise în atacuri. Supravieţuitori, apropiaţi ai victimelor, împreună cu prim-ministrul Jonas Gahr Store şi Haakon, prinţul moştenitor al Norvegiei, au asistat la ceremonie, la aproape 11 ani după atacul cel mai sângeros cu care s-a confruntat ţara pe Timp de pace: „Ca naţiune, avem nevoie de un loc al memoriei. Un loc care ne va reaminti pentru totdeauna de toţi cei pe care i-am pierdut. Un loc unde copii şi nepoţii noştri pot afla ce s-a întâmplat, consecinţele extremismului de extremă dreapta şi ale urii”, a declarat prim-ministrul.

            Pe 22 iulie 2011, norvegianul de extremă dreapta a detonat mai întâi o bombă în apropierea clădirii Guvernului la Oslo, provocând moartea a opt persoane, apoi a ucis 69 de persoane, mare parte dintre ei adolescenţi, deschizând focul la o tabără de vară a tineretului laburist de pe insula Utoya, aflată la circa 40 km nord-vest de Oslo.

            Situat în apropiere de cheiul unde pasagerii iau feribotul pentru Utoya, Memorialul este în formă de scară care coboară în mare. Numeroşi locuitori care trăiesc în apropiere de Utoya au contestat în justiţie proiectul memorialului, solicitând ca el să fie instalat în altă parte. Reclamanţii, dintre care unii au participat la operaţiunile de salvare în ziua masacrului, estimau că acest lucru riscă să trezească amintiri dureroase. În februarie 2021, un tribunal norvegian a respins plângerea.

            Anders Behring Breivik împlinește 43 de ani în 2022: el a fost condamnat în 2012 la 21 de ani de închisoare cu posibilitatea extinderii. În ianuarie 2022, a cerut să fie eliberat după ce a ispăşit pedeapsa minimă de zece ani, dar în februarie 2022, tribunalul i-a respins cererea, considerând că reprezintă în continuare un risc pentru societate.

          Moneda digitală

            Perioada experimentală de testare a monedei digitale va dura până în iunie 2023, fiind explorate și alte Central Bank Digital Currency (CBDC)-uri transfrontaliere (vezi site-ul O societate fără cash. Experimentul Norvegiei | Ziarul National, postat pe 10 octombrie 2022): pe 28 septembrie 2022, băncile centrale din Norvegia, Suedia și Israel au anunțat că își unesc forțele cu Banca Reglementărilor Internaționale (BRI) pentru a explora CBDC. Proiectul abordează tehnologia necesară și își propune să îmbunătățească plățile transfrontaliere prin reducerea costurilor și îmbunătățirea vitezei de circulație a banilor.

            Întrucât Norvegia nu face parte din Uniunea Europeană, ci din Spațiul Economic European (SEE), nu se știe cum va urma Norvegia reglementările și normele UE privind CBDC: „Emiterea banilor băncii centrale, fie că este vorba de numerar, de CBDC sau de rezervele deținute, este guvernată de Norges Bank”, a precizat șeful diviziei de stabilitate financiară a Norges Bank, Torbjon Haegeland. În Timp ce banca centrală este responsabilă pentru asigurarea CBD, este posibil ca terți să fie utilizați pentru a realiza interfața cu utilizatorul, care ar fi acoperită de Directiva privind serviciile de plată a UE, dar și de alte tipuri de reglementări.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: Wikipedia

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*