default-logo

A apărut Revista „CADRAN (Jurnal Mureșean)”, 6/2021

Spațiul alocat inițial acestei publicații se dovedește a fi neîncăpător pentru ofertele acelor jurnaliști „freelancer”, cei mai mulți cu vechime „în câmpul presei”, fără a fi avut însă „carte de muncă” și fără a fi fost plătiți pentru munca lor. C-așa-i în „capitalismul multilateral dezvoltat”, în care s-a ajuns, cel puțin în multe locuri din provincie, pasiunea, voluntarismul încercând să mai mențină în viață o profesiune hărțuită din toate părțile, în condițiile în care presa tipărită, în multe cazuri, trăiește sub aparate.

Noul număr al revistei Cadran (jurnal mureșean), adună în paginile ei semnături respectabile, în primul rând dintre cele care întăresc flancul presei uzeperiste din inima Transilvaniei.

De altfel, chiar editorialul lui Nicolae Băciuț, ofensiv, ca de obicei, „Marea relaxare”, se poziționează într-o retorică a nevoii de renaștere: „Și, totuși, de unde vine marea relaxare, ce e cu lipsa de reacție a unui popor care parcă ar fi fost imunizat nu contra unui virus, ci i-ar fi fost anesteziate voința, puterea/capacitatea de a se apăra, de a reacționa la cele mai cumplite maladii ale spiritului. Unde ne sunt visătorii, unde ne sunt luptătorii?”

Într-un astfel de orizont se înscriu materialele care omagiază eroismul („Eroii neamului românesc, candele de neuitare”, de Vasile Luca, „La Căcuci, de ziua eroilor neamului”, de Ioan Iacob), dar și marile personalități ale neamului – Mihai Eminescu, Nicolae Iorga – articole de Răzvan Ducan, Vasile Luca, Dinuca Burian respectiv Elena Trifan.

Și pentru că și prezentul își are personalitățile sale, jurnaliștii mureșeni (Nicolae Băciuț, Gheorghe Nicolae Șincan), precum și Daniela Gifu, îl sărbătoresc pe Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR, la un rotund existențial: 75.

Tot despre condiția jurnalismului scrie și Cristina Sava, analizând un articol de Rémy Rieffel, din volumul „Sociologie de la communication”.

Pulsul vieții culturale este luat prin articole dedicate unor evenimente diverse (Vatra veche  – 150, de Cristina Sava, cartea Cristinei Sava  „Cărțile lui Nicolae Băciuț”, de Ioan Marcoș, volumul „Solitudini”, de Ionuț Țene etc.)

Cu creații (poezie, proză), sunt prezenți Emilia Amariei, Mircea Dorin Istrate, Andreea Liliana Suciu ș.a. Nicolae Suciu continuă „Jurnalul unui cititor care mai și scrie”, o tranșantă evaluare a „clipei care trece”.

Despre viața spirituală scrie Gheorghe Nicolae Șincan, despre valori etografice Gheorghe Sarău, Roxana Man, Kozsma Jozsef și Vasile Luca, iar despre viața școlii scrie mai multe articole Vasile Luca.

Despre artiștii plastici Viorica Ciucanu și Mihai Mihăiescu aduce noutăți Cosmina Marcela Oltean, iar despre fotograful Marin Teglaș și tainele acestei pasiuni scrie Gabriella Costescu.

Aceste materiale, plus altele, semnate de Eugen Mera, Liliana Moldovan, Valeria Bilț, Adriana Szilagyi realizează un mozaic ofertant de lectură.

Un fotoreportaj scoate în evidență harul unui sculptor, Ioan Astăluș, autorul unei lucrări monumentale la Oarba de Mureș.

NICOLAE BĂCIUȚ

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.