default-logo

Programe și roboți în mediul politic și nu numai

Sincer să fiu, când am citit aseară pe pagina unui ziar pe care îl consider bine informat știrea că în Danemarca a apărut primul partid politic condus de un software și controlat ,,din umbră” de inteligență artificială (AI), partid care are ambiția să câștige viitoarele alegeri în patria Prințului Hamlet, mi-am zis că este doar o glumiță lansată ca să ne mai răcorim nițel pe vremea asta toridă. Dar, pentru că am văzut că știrea este preluată și pe alte canale, nu mi-a rămas decât să o iau și eu în serios și să analizez mai atent care ar fi atât rațiunile cât și consecințele acestui proiect. Nu am de gând, desigur, să pun la îndoială performanța celor care au conceput și au pus în act proiectul, dar nici nu pot să nu menționez că, în ceea ce privește originalitatea sa, și de data, asta tot noi, aici, în România, le-am luat-o înainte.
Amintiți-vă, bunăoară, de acel covârșitor număr de voturi date la alegerile prezidențiale din anul 2009, la ambasada de la Paris în acea noapte la sfârșitul căreia Mircea Geoană s-a trezit, din câștigător, marele perdant. Răsturnare de scor pe care, cu sau fără un software de tipul celui preconizat de danezi, o anticipau, în seara când încă se vota, câteva proeminente personaje ale scenei politice a momentului aflate într-o faimoasă sufragerie.
Mai doriți și alte exemple? Luați vă rog, că e de unde! Haideți, așadar, să ne amintim de ampla mobilizare a #reziștilor la tumultuoase mitinguri, când canalele de socializare duduiau de mesaje ultimative. Mesaje pe care numai ce le-au citit că valuri-valuri de tineri frumoși și liberi au ieșit în stradă ca să își spună cuvântul. Știu că unora dintre cititorii acestor notații nu o să le placă, dar nu pot să nu pun întrebarea următoare: oare de ce nu mai protestează cu aceeași tărie combatanții de acum un deceniu (și, desigur, nu numai ei) față de tot mai posibilele măsuri de austeritate? Măsuri care pe noi, cei mai în vârstă, ne trimit cu gândul la frigul din case și la lumina stinsă din anii `80 ai veacului trecut. Foarte probabil, pentru că încă nu s-a creat un software adecvat. Și atunci este chiar fără rost să recurgem la cuvântul „roboți”?
Iar dacă tot am deschis discuția, trebuie să recunoaștem că o altă performanță greu de egalat în domeniu o reprezintă numărarea voturilor exprimate cu doi ani în urmă pentru alegerea primarului Sectorului 1 al Capitalei. Performanță căreia i-au urmat, pentru mai mult de un an și jumătate, re-numărarea, re-re-numărarea și re-re-renumărarea voturilor de la același scrutin. Operațiuni făcute tot cu mâini măiestre, în urma cărora procurorii au decis că scorul proclamat în 2020 este OK și au clasat dosarul cazului. Greșesc, oare, dacă, și în acest caz, folosesc cuvântul roboți?
Cât despre faptul că, zilele trecute, consilierii PNL au decis să o dea în judecată pe doamna primar Clotilde Armand pentru repetatele sale abuzuri în funcție, nu pot decât să le salut gestul și să le doresc succes. Deși, dacă ținem cont de decizia procurorilor de a clasa dosarul fraudării alegerilor de la sectorul 1, mai că îmi vine să spun că se preconizează o nouă confruntare între adevărați oameni ai cetății și roboți. Care roboți, prin natura lor, au asigurat un mare grad de imunitate, nu-i așa? …

Şerban Cionoff

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*